Deficitul de spaţiu şi volumul mare de cauze afectează actul de justiţie la Cluj

Deficitul de spaţiu pentru judecători şi pentru şedinţele de judecată, volumul mare de cauze şi numărul mic de judecători sînt cîteva din problemele cu care se confruntă Tribunalul Cluj. Conform analizei activităţii acestei instanţe pe anul 2011, magistraţii clujeni au fost supraîncărcaţi în ceea ce priveşte numărul cauzelor pe care le-au avut de soluţionat. Astfel, anul trecut fiecare magistrat de la Tribunalul Cluj a trebuit să dea soluţii, în medie, în 1.028 dosare, faţă de 936 în anul 2010. Pe secţii, încărcarea pe judecător este diferită, fiind înregistrat un număr mediu de 652 cauze la secţia civilă, 2.292 la secţia de contencios şi 407 cauze pe judecător la secţia penală.
Tribunalul Cluj are în jurisdicţie cinci judecătorii: Cluj-Napoca, Turda, Dej, Gherla şi Huedin. La judecătorii, încărcătura medie pe judecător a fost în anul 2011 de 1.243 cauze, între acestea cea mai mare încărcătură înregistrîndu-se la Judecătoria Cluj-Napoca, cu un număr de 1.521 cauze pe judecător, apoi Judecătoria Gherla cu 1.109 cauze pe judecător, Judecătoria Dej cu 930 cauze pe judecător, ultimele fiind Judecătoria Turda cu 838 cauze pe judecător şi Judecătoria Huedin cu 827 dosare pe judecător.
Din analiza activităţii, prezentate la sfîrşitul săptămînii trecute de preşedintele Sorina Siserman, reiese că, pe parcursul anului 2011, Tribunalul Cluj a avut de soluţionat 19.608 dosare. Dintre acestea au fost rezolvate 13.332 cauze, rămînînd la sfîrşitul anului un stoc de 6276 dosare. La nivelul celor cinci judecătorii s-au înregistrat 73.349 dosare, dintre acestea fiind soluţionate 57.558. Din datele prezentate reiese că încărcarea cea mai mare o are Judecătoria Cluj-Napoca, cu un volum de 34.651 cauze în anul 2011, urmată de Judecătoria Turda cu 8.353 cauze, Judecătoria Gherla cu 5.649 cauze şi Judecătoria Dej cu 3.975 cauze, la polul opus aflîndu-se Judecătoria Huedin cu numai 2.031 cauze de soluţionat. Mai precis, toţi cei cinci judecători de la Huedin au judecat într-un an aproape cît un singur singur judecător de la Judecătoria Cluj-Napoca.
O altă problemă care afectează activitatea instanţei Tribunalului Cluj este lipsa spaţiilor pentru birouri şi săli de judecată. Clădirea în care funcţionează în prezent această instanţă, deşi modernizată şi adaptată standardelor actuale, a devenit în ultimii ani neîncăpătoare ca urmare a creşterii numărului de personal de la toate instanţele. S-a ajuns astfel la situaţia în care judecătorii şi grefierii stau cîte patru sau cinci într-un birou, iar într-o sală de şedinţă sînt programate cîte două şedinţe într-o zi. „Starea existentă, precum şi perspectiva înfiinţării instanţelor specializate, ne-au determinat să căutăm soluţii pentru rezolvarea situaţiei. Cum achiziţionarea sau închirierea unui spaţiu implică cheltuieli enorme, am solicitat Ministerului Justiţiei fonduri pentru mansardarea unui corp din clădire. Deşi am primit numeroase promisiuni, problema a rămas în continuare nerezolvată”, a arătat Sorina Siserman la şedinţa de bilanţ.
Conform analizei activităţii, din cauza numărului insuficient de săli de judecată s-a ajuns la situaţia de a se folosi aceeaşi sală pentru două sau chiar trei şedinţe de judecată în aceeaşi zi. „Această situaţie a condus uneori la perturbări în activitate, nefiind posibilă începerea şedinţelor de judecată la orele stabilite iniţial, datorită întîrzierii cu care s-au încheiat şedinţele precedente. Aceste aspecte nu au fost însă generalizate, ci doar ocazionale, deoarece în acelaşi timp s-a avut în vedere şi o repartizare proporţională a numărului de cauze pe o şedinţă, pentru a se putea permite încadrarea în timpul alocat”, se precizează în analiza activităţii.
O altă problemă desprinsă din bilanţul pe 2011 este legată de personal. Potrivit reprezentanţilor Tribunalului Cluj, în continuare, la nivelul acestei instanţe a existat o fluctuaţie de personal (transferuri şi promovări – posturile vacante fiind blocate în întreg sistemul bugetar), ce a făcut dificilă desfăşurarea activităţii, atît în ceea ce priveşte volumul de activitate pe judecător, cît şi în ceea ce priveşte calitatea actului de justiţie.
Pe lîngă toate acestea, activitatea de judecată e îngreunată şi de realizarea anevoioasă a expertizelor dispuse în cauze. ”Unul din factorii principali care au condus la tergiversarea soluţionării cauzelor este efectuarea şi depunerea la dosar cu întîrziere a expertizelor ce sînt ordonate în cauze, deoarece actualul sistem impus prin normele stabilite de către Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti urmăreşte o egalizare a numărului de expertize repartizate experţilor, dar întîrzie nejustificat durata de soluţionare a cauzelor, prin consumarea unor termene numai pentru solicitare a unei liste de experţi, pentru desemnarea lor şi apoi comunicarea prin biroul de expertize. De asemenea, introducerea în cauze a experţilor s-a făcut cu întîrziere, doar cînd se asigura şi plata acestora de către părţi, iar uneori părţile din proces nu sînt interesate în plata expertizelor sau se află în imposibilitate materială de a achita expertiza, ceea ce duce la amînarea cauzelor”, explică preşedintele Tribunalului Cluj.

C. PURIŞ

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.