Publicaţii clujene “Tribuna” 222, 1 – 15 decembrie 2011. Centenar Ion Iosif Russu

Aş fi fost tentat să încep cu laureaţii concursului de proză în manuscris ‘Laboratorul prozatorilor’, Alexandru Vlad, Marcel Mureşeanu, Mihai Dragolea şi Viorel Cacoveanu. Aş fi fost tentat să încep cu articolul lui Vasile Radu, ‘Captiv în universul timpului – Carol Pleşa’ (“prilej de a reflecta asupra condiţiei artiştilot din această parte a ţării, siliţi de două războaie mondiale şi de dramatice dispute politice, sociale şi naţionale, să găsească resursele supravieţuirii şi mijloacele artei într-o lume prea des încercată cu tăişul rece al lamei de cuţit”). O tentaţie la fel de mare o reprezintă şi articolul lui Claudiu Groza, ‘Spectator la Bucureşti. FNT 2011’, cum tentaţii sînt şi articolele ‘Şapte documentare româneşti în Festivalul de Film ASTRA 2011’ (de Lucian Maier), ‘Imaginea religiozităţii în Rubliov şi Primăvară,

vară…’ de Simina Elena Raţiu, ‘Ucenicii vrjitori’ de Mugurel Scutăreanu, ‘Vîrf de sezon la ICR Lisabona’ de Virgil Mihaiu, ‘Arturo Perez – Reverte, un Dumas spaniol’ de Virgil Stanciu, ‘Lazaretul sufletesc’ de Aurel Sasu (‘România are nevoie de toţi românii’, ‘Elita care fuge’, ‘Linişte în Moldova de Nord’, ‘O nouă ordine socială’, ‘Ţinta imediată : eliberarea ţării’, ‘Ultima clipă’ – texte de Mihail Sebastian, un serial tot mai interesant de la un număr la altul), ‘Multiculturalismul realităţii’ de Sergiu Gherghina (“multiculturalismul european este unul dintre conceptele intens utilizate recent în discursurile politice şi în analizele din domeniile ştiinţelor sociale”), ‘O călătorie în capitală’ de Vistian Goia, ‘Universitatea’ de Petru Poantă (un alt serial ce se citeşteşte cu sufletul la gură, rînduri aşteptate şi dorite), interviul realizat de Tudor Runcanu cu muzicianul Mircea Florian (“Pentru mine contează enorm poezia şi muzica”), momentul poetic Rainer Maria Rilke, poet biling (poeme în franceză traduse de Şerban Foarţă), ‘Arcadie Suceveanu în antologie’ de Ion Pop, +Istoria literară la judecata personajului ?’ de Ovidiu Pecican , ‘M. Sebastian despre E. Lovinescu’ de Laszlo Alexandru, comentariile lui Constantin Cubleşan la textele lui Matei Vişniec, ‘Cafeneaua Pas – Parol’ şi ‘Domnul K. eliberat’, ‘Sub zodia istoriei şi a vîrstelor’ de Ion Vlad, ‘Staulul global. Mugetul de masă şi glisarea sensului’ de Oana Pughineanu (editorial despre “revolta celor care întreţin sistemul contra lipsei de fair – play a sistemului. Cred că s-ar potrivi de minune în cazul de faţă cuvintele acelui Derrida care voia (?) să salveze onoarea raţiunii, explicîndu-ne că trebuie să ne ferim de bolile sale autoimune. Căderea bursei exemplifică perfect acest soi de boală. Dar inegalităţile sînt mai stratificate şi mai profunde. Pe lîngă cei care se lutpă cu sistemul pe care îl întreţin se găsesc şi cei care îi întreţin pe cei care se luptă cu sistemul pe care-l întreţin. Dacă ar fi să iau cazul Italiei, românii, vietnamezii şi alte minorităţi ocupă locul acestor întreţinători de gradul doi, sînt un soi de paraziţi necesari”). În fine, tentaţie este şi suplimentul ‘Tribuna educaţional. Şcoală & Creativitate’, dedicat celei de a II-a ediţii a concursului de creaţie pentru elevi ‘Lucian Blaga’, prilej de a vă propune tinere condeie : Camelia Maximoaia (Suceava), Tudor Chelariu (Botoşani), Laura Todică (Alba Iulia), Antonela Tudorescu (Braşov), Daniela Bejinariu (Suceava), Monica Horbaniuc (Suceava), Valentina Dodea (Muntele Rece, Cluj), Menyhart Edina (Buziaş), Ancuţa Boncilă (Buziaş), Manuela Stan (Buziaş), Nicoleta Tîrziu (Buziaş), Alida Anton (Buziaş).

Mi-am îndreptat gîndurile şi scrisul spre articolul semnat de Mihai Bărbulescu, ‘Centenar Ion Iosif Russu’ (1911-1985) din mai multe motive, toate argumentate. Este istoricul a cărui activitate ştiinţifică şi a cărui operă – ‘Ilirii. Istoria – Limba şi onomastica – Romanizarea’, ‘Etnogeneza românilor. Fondul autohton traco – dacic şi componenţa latino – romanică’, ‘Limba traco – dacilor’, ‘Elemente autohtone în limba română. Substratul comun româno – albanez’, ‘Religia geto – dacilor’, ‘Românii şi secuii’,… – trebuie cunoscute cum se cuvine, în datele lor esenţiale. Sînt lucrări actuale, sînt lucrări ce ţin de fiinţa noastră spirituală, sînt lucrări care îndreptăţesc solicitarea lui Mihai Bărbulescu, citez, “cred că că a venit ceasul ca Academia Română să primească în rîndurile sale, ca membru post mortem, pe Ion Iosif Russu. Nu pentru că ar avea vreo importanţă pentru el, acolo unde se află, ci pentru noi, pentru a demonstra că într-o vreme de degringoladă morală, într-o vreme cînd psudo e calificativul potrivit pentru atîtea acte de ‘ştiinţă’ şi de ‘cultură’, în România mai există raţiune, mai există adevăr, mai există normalitate”. Subscriem.

Demostene ŞOFRON