FABC: Cancerul pulmonar – provocare de sănătate publică pentru zona de Vest a României

În ultimii ani, zona de Vest a țării a prezentat cea mai mare incidență a cancerului pulmonar (51 de cazuri la suta de mii de locuitori) și cele mai multe decese prin cancer pulmonar (peste 52 de decese la suta de mii de locuitori).

Județul cu cea cea mai mare rată a incidenței cancerului pulmonar a fost Hunedoara (70,4‰ locuitori în 2019). În județul Timiș, în perioada 2014-2019, cancerul pulmonar a avut cea mai ridicată pondere în ceea ce privește cazurile de cancer diagnosticate (49‰ locuitori în 2019), dublă în comparație cu cea a cancerului colorectal. Cele două județe s-au confruntat și cu rate mari de deces prin cancer pulmonar, conform datelor Institutului Național de Sănătate Publică, citate de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).

În acest context, FABC anunță că a propus autorităților locale, organizațiilor județene membre ale Societății Naționale de Medicina Familiei și unităților sanitare din zonă, un protocol de colaborare, „punând accent pe proiecte de navigare a pacientului, de la suspiciunea de cancer pulmonar la diagnosticare și inițierea tratamentului, precum și pe dezvoltarea unor planuri de acțiune locală pentru creșterea nivelului de cunoștințe privind simptomele cancerului pulmonar și recunoșterea factorilor de risc”.

„Introducerea pachetului de 3 consultații de prevenție gratuite – evaluarea factorilor de risc ai pacientului, intervenția asupra factorilor de risc și monitorizarea – pentru persoanele de peste 40 de ani poate reprezenta una dintre soluțiile depistării precoce a cancerului pulmonar. E un moment oportun să discutăm și practica evaluării riscului individual al pacientului de a dezvolta acest tip de cancer, despre introducerea screeningului pentru persoanele cu risc crescut, mai ales că există și surse de finanțare pentru astfel de programe. De asemenea, autoritățile locale ar trebui să prioritizeze problema cancerului pulmonar și să dezvolte planuri de acțiune locală, implicând resurse precum asistenții medicali comunitari, colaborând cu medicii de familie și asociațiile de pacienți. Ne dorim să inițiem în acest sens un  protocol de colaborare pentru a contribui la detectarea precoce a cancerului pulmonar, pentru a crește șansele de supraviețuire și a îmbunătăți calitatea vieții pacienților cu cancer”, declară Cezar Irimia, președinte FABC.

Fumatul și expunerea la radon – principalii factori de risc

Populația aflată la risc de a dezvolta cancer pulmonar este reprezentată de persoanele cu vârsta de peste 45 de ani, fumători, persoanele expuse la radiații (radon), la anumiți factori poluanți din mediu, precum azbestul, dar și cei cu un istoric de cancer în familie.

„Fumatul este considerat principalul factor de risc, fiind responsabil pentru 80% dintre cazurile de cancer pulmonar. Expunerea la radon este considerată cel de-al doilea factor de risc pentru acest tip de cancer, Organizația Mondială a Sănătății clasificând-o la momentul actual drept o amenințare majoră la adresa sănătății. În zonele cu expunere naturală de mediu la radon, combinația radon-fumat crește substanțial riscul de cancer pulmonar în rândul bărbaților. Procentul cancerelor pulmonare asociate expunerii la radon în anumite zone din Transilvania variază între 4,8 -16,7% (în ordine crescătoare, în zonele Sibiu, Bistrița-Năsăud, Cluj, Alba, Stei) în rândul nefumătorilor. Conform studiilor, circa 1:10 cazuri de cancer pulmonar (9%) sunt atribuibile expunerii la radon (la nefumători). Însă estimările arată că expunerea adițională la fumat face ca până la 7:10 cazuri de deces prin cancer pulmonar  (64-69%) să fie asociate expunerii combinate la cei doi factori de risc. Pentru Cluj, se estimează că expunerea la radonul din mediu și la fumat este responsabilă pentru 2 din 3 cazuri de deces prin cancer pulmonar în rândul bărbaților” – arată FABC.

Aceeași sursă amintește că cercetările din ultimii ani au evidențiat „cifre ce leagă incidența cancerului pulmonar de zonele industriale, poluate”, iar toți acești factori, împreună cu o diagnosticare târzie a cancerului pulmonar, pot duce către date statistice îngrijorătoare și mult mai greu de gestionat, având în vedere povara bolii.

M. T.