Sprijin sau un “cui de coşciug” pentru microîntreprinderi?

Una dintre preocupările declarate ale actualului Guvern, ca şi a celorlalte mai vechi, pare a fi sprijinirea microîntreprinderilor. Recent, au intrat în vigoare mai multe prevederi care se referă la acest tip de firme, adică la aproximativ 90% dintre întreprinderile din ţară. În principal este vorba despre majorarea cifrei de afaceri pe care o realizează anual o microîntreprindere, de la 100.000 la 500.000 euro, despre reducerea capitalului social al unei microîntreprinderi, de la 25.000 de euro (circa 112.500 de lei) la 45.000 de lei, plafon care permite firmelor să opteze pentru plata impozitului pe venit (cifra de afaceri) sau pe profit, precum şi despre stabilirea unui nou prag de impozitare, de 1% din cifra de afaceri pentru firmele cu minim un angajat. Să încercăm să vedem cât de mult sprijină sau nu aceste măsuri microîntreprinderile sau, măcar, pe o bună parte dintre acestea.
De la bun început, trebuie accentuat că o microîntreprindere plăteşte impozit pe venit şi nu pe profit. Altfel spus, chiar dacă nu are profit tot trebuie să plătească impozitul pe venit. Deci, pentru unele firme ar fi mai avantajos să plătească impozitul de 16% pe profit, deoarece, la un profit zero, impozitul ar fi tot zero. Acest tip de impozit este avantajos şi pentru firmele cu un profit mic. Să luăm un exemplu de calcul. O firmă care până acum nu era microîntreprindere, deci plătea impozit pe profit, cu un venit de 200.000 euro (circa 900.000 lei) şi un profit de 50.000 lei, plătea un impozit de 8.000 lei (50.000 lei x 16%). Dacă devine microîntreprindere, deci plăteşte impozit pe venit, are de achitat 9.000 lei (900.000 lei x 1%). Unde e avantajul? Ce-i drept, pe măsură ce profitul creşte, este mai avantajoasă plata impozitului pe venit, dar, oare, care sunt mai multe: firmele cu un profit mic sau cele cu unul mare?
Tot atât de interesantă este şi reducerea plafonului capitalului social. Până acum, firmele care aveau un capital social peste 25.000 de euro puteau opta, indiferent de venit, între plata impozitului pe profit sau pe venit. Acum, opţiunea poate fi făcută şi dacă firma are un capital social de numai 45.000 lei. Haideţi să fim serioşi. Ce firmă avea la înfiinţare un capital social de 25.000 euro şi era microîntreprindere? Poate că mai există şi asemenea “entităţi”, nu zic nu, dar oare câte sunt? Este adevărat că reducerea plafonului permite mai multor firme să opteze între cele două tipuri de impozite, dar asta numai după ce-şi majorează capitalul social până la 45.000 lei. Nu pare mult, dar mă întreb cum o să poată face asta o firmă care abia îşi trage sufletul şi care va trebui să plătească şi un impozit mai mare decât până acum?
Ce-i drept, reducerea impozitului pentru microîntreprinderi, de la 2% la 1% este o măsură benefică. Dar, din nou dar, doar pentru unele firme. Impozit de 1% plăteau, şi în 2016, firmele cu mai mulţi angajaţi, numai firmele cu un singur angajat plăteau impozit de 2%, deci doar acestea vor beneficia de reducere.
În plus, o altă prevedere – care nu se referă doar la microîntreprinderi şi este, de altfel, foarte bună, în principiu – cea a majorării salariului minim pe economie, va îngreuna şi mai mult situaţia microîntreprinderilor, care tind să angajeze personal din această arie de retribuire, iar acum vor trebui să facă faţă unei cheltuieli suplimentare.
Situaţia este agravată şi de faptul că aceste prevederi intră în vigoare din februarie, inclusiv pentru firmele care anul trecut nu erau microîntreprinderi. În termeni sportivi, ar fi cam cum regulile jocului s-ar schimba în timpul meciului: la început se juca baschet, dar arbitrul a decis pe urmă să-i sancţioneze pe cei care nu joacă handbal. Meteahna este mai veche, şi nu a putut fi tratată, în ciuda solicitărilor repetate ale mediului de afaceri, care a cerut ca o prevedere fiscală să intre în vigoare doar după 6 luni de la adoptarea ei. Spre exemplu, în 6 luni, o firmă ar fi avut, poate, timp să “facă” pargul de 45.000 lei şi, astfel, ar fi putut opta pentru ce tip de impozit i-ar fi convenit.
Aşa că rămâne de văzut câte micoîntreprinderi vor fi sau nu ajutate de bunele intenţii ale guvernului, căci, pentru multe dintre acestea, spijinul guvernamental pare a semăna mai degrabă cu un cui de coşciug.
Viorel DĂDULESCU