Cum se poate împărţi 39 la 24?

Aproape 1.100 de elevi, din 39 de clase, se înghesuie în 24 de săli de clasă, fiind obligaţi să meargă la şcoală în două schimburi. Situaţia se înregistrează la Şcoala Gimnazială „Iuliu Haţieganu”, de pe strada Padin, şi este cunoscută municipalităţii clujene din septembrie 2015. Cu toate acestea, Primăria nu a reuşit nici până acum să rezolve problema, deşi este de competenţa sa. De doi ani, conducerea şcolii, cadre didactice şi părinţi se luptă cu birocraţia, fără nici un rezultat. Deşi au făcut nenumărate memorii, situaţia a rămas neschimbtată. Ultima intervenţie datează de la sfârşitul anului trecut, când comitetul de părinţi al şcolii a solicitat, în cadrul ultimei şedinţe din an a Consiliului Local (CL), achiziţionarea unui imobil în care unitatea să-şi poată desfăşura activitatea. Primarul Emil Boc a promis că în bugetul acestui an va include sumele necesare.
Şcoala Gimnazială „Iuliu Haţieganu” este una dintre cele mai bune din municipiu, fiind o şcoală emblematică pentru cartierul Mănăştur. În ultimii ani, şcoala a înregistrat rezultate deosebite, motiv pentru care numărul elevilor care s-au îndreptat spre aceasta a crescut semnificativ. „Dacă în 2008 aveam aproximativ 650 de elevi, în anul şcolar 2015-2016 avem peste 1.000 de elevi înscrişi, depăşind şcolile din jur. În ultimii trei ani, înscrierea la şcoală pentru clasa pregătitoare s-a făcut pe baza domiciliului din buletin. Astfel, toţi copiii care au îndeplinit această condiţie au fost înscrişi”, se arată într-un memoriu al reprezentanţilor unităţii şcolare, adresat municipalităţii, în octombrie 2015. Potrivit documentului, în 2015 în şcoală s-au format 14 clase noi, ajungându-se în total la 37 de clase formate cu efective între 23 şi 33 de elevi. „Din păcate, unitatea noastră şcolară dispune de numai 24 de săli (în care sunt incluse şi laboratoarele şi cabinetele), de aceea s-a optat pentru un program în două schimburi”, arătau reprezentanţii şcolii, în toamna lui 2015. Prevăzând situaţia, conducerea şcolii a solicitat primăriei, încă din 2008, realizarea unui proiect de fezabilitate în vederea construirii unui corp de cladire, dar, potrivit conducerii şcolii, răspunsul a fost constant „că în intervalul 2008-2014 nu se fac investiţii”. „Dacă în anii trecuţi, deşi cu mari sacrificii şi cu încălcarea unor norme pedagogice nescrise, programul de după-masa a fost realizabil, în anul şcolar 2015-2016, prin venirea celor 403 elevi (14 clase), desfăşurarea programului şcolar a fost serios perturbată”, se arată în memoriul datat 1 octombrie 2015.
În prezent situaţia este şi mai gravă. Numărul de clase a crescut la 39 (cu o medie de 28 elevi pe clasă), totalizând aproape 1.100 de elevi, în aceleaşi 24 săli de clasă. „ Subliniem înrăutăţirea situaţiei în ultimii ani… În anul şcolar 2016-2017, clasele a VI-a, clasele a IV-a şi a III-a vin tot anul după-amiază, de la ora 12.00 la orele 17.00 sau 18.00 . Clasele a V-a vin două zile pe săptămână după-amiază. Clasele a VII- a – care au 28-29 de ore pe săptămână – vin în unele zile de la ora 7.00. Spaţiul existent este folosit eficient, dar nu poate rezolva lipsa acută de spaţiu”, se subliniază în ultimul memoriu, datat 20 decembrie 2016. „Acest program de rotaţie duce la multiple efecte negative asupra copiilor: epuizarea fizică şi psihică a copiilor, ceea ce duce la scăderea marcantă a performanţelor şcolare, implicit timpul alocat temelor şi aprofundării cunoştinţelor scade dramatic sau este inexistent, fapt ce are consecinţe negative asupra viitorului copiilor; imposibilitatea de a avea în program activităţi extraşcolare (dans, sport, muzică, şah etc.) ceea ce duce la frustrarea copiilor şi părinţilor, privându-i pe primii de a avea performanţe şi activităţi specifice vârstei lor; sănătatea copiilor este afectată datorită unei alimentaţii dezechilibrate (rezultat al absenţei mesei de prânz corespunzătoare); biblioteca şcolii funcţionează într-un spaţiu restrâns, inadecvat acestei activităţi”, explică reprezentanţii şcolii. Totodată, aceştia afirmă că începând cu anul 2015 au cerut şcolilor vecine să le împrumute spaţii, dar au fost refuzaţi.
Dacă iniţial conducerea şcolii s-a axat pe ideea construirii unui nou corp de clădire – cu câte patru săli de clasă pe nivel (parter şi două etaje), plus încă un etaj unde să existe o sală festivă – o variantă „de urgenţă”, agreată de şcoală şi solicitată municipalităţii este achiziţionarea clădirii dezafectate, a poştei din Piaţa Flora, aflată în proximitatea şcolii (la o distanţă de circa 70 de metri). În urma contactării proprietarului imobilului – imobil care, de altfel, din august 2016 este de vânzare -, o delegaţie a şcolii a vizitat spaţiul, ajungând la concluzia că suprafaţa etajului II poate fi compartimentată în 6, sau chiar 8 săli de clasă. Accesul s-ar putea face printr-o poartă deschisă special în gardul şcolii, iar intrarea la etaj – pe o casă a scării securizată.
În ultima şedinţă a CL de anul trecut, reprezentantul comitetului de părinţi al Şcolii Gimnaziale „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, Ciprian Todea, a prezentat situaţia spaţiului în care este desfăşurată activitatea şcolară, arătând că „aproape 1.100 de copii trebuie să se înghesuie în 24 de săli”, solicitând examinarea posibilităţii de achiziţie a clădirii menţionate. Totodată, acesta a invitat membrii CL la o dezbatere publică alături de părinţii elevilor, în vederea creşterii calităţii actului educativ. În memoriul depus la dosarul de şedinţă se precizează: „ Comitetul de părinţi al Şcolii Iuliu Haţieganu Cluj-Napoca, prin prezenta, solicită urgentarea rezolvării situaţiei spaţiului în care se desfăşoară activitatea şcolară a 39 de clase (cu o medie de 28 elevi /clasă), totalizând peste 1.100 de elevi, în numai 24 de săli de clasă…?inând cont de situaţia gravă în care ne aflăm cu toţii (copii, părinţi, bunici) şi de ajutorul acordat de Primăria Cluj în cazul altor şcoli – Şcoala Ion Agârbiceanu, Liceul Avram Iancu, Liceul Mihai Eminescu, Scoala Gimnazială Ioan Bob, Liceul Gheorghe Şincai, Colegiul Naţional Emil Racoviţă -, solicităm respectuos includerea sumelor necesare achiziţionării şi amenajării clădirii TELEKOM ( str. Padin fără număr), în bugetul local pe anul 2017. Considerăm că această soluţie este singura viabilă, costurile aferente fiind 1% din cheltuielile bugetare pentru dezvoltare în 2016. Această clădire este gard în gard cu şcoala, la mai puţin de 70 de metri, este solidă şi se pretează unei amenajări de 14-18 săli de clasă”, se specifică în document. Totodată, potrivit solicitanţilor, beneficiile aduse de această soluţie ar fi multiple: toate clasele ar avea cursuri de dimineaţă, cu posibilitatea de a avea aceeaşi sală de clasă pe întreg ciclul şcolar; revenirea la un program de şcoală/viaţă sănătos cu un raport normal între timpul alocat şcolii, temelor şi vieţii personale; scăderea gradului de oboseală al elevilor; posibilitaea de a organiza activităţi extraşcolare inclusiv în cadrul şcolii (organizarea de cercuri pe diferite arii curiculare); posibilitatea de a avea spaţiu pentru o cantină proprie; organizarea unei biblioteci adecvate, cu sală de lectură, ceea ce ar creşte gradul de prezenţă în bibliotecă şi ar stimula dorinţa de informare a copiilor prin lectură. „Alte modalităţi de rezolvare a lipsei de spaţiu nu există. Clădiri dezafectate sau disponibile pentru învăţământ nu sunt în apropiere, iar părinţii şi-au exprimat hotărârea de a rămâne în această locaţie…Peste 7.000 de oameni ar fi extrem de recunoscători pentru achiziţionarea şi amenajarea acestei clădiri”, arată reprezentanţii unităţii de învăţământ.
Primarul Emil Boc a confirmat existenţa acestei probleme la nivelul şcolii, precizând că obiectivul Şcoala Gimnazială „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca este prevăzut în bugetul pentru anul 2017. Sperăm ca anul şcolar viitor să-i găsească pe elevii acestei şcoli în „casă nouă”!

Adriana STUPAR