Prejudiciu de peste 45 de milioane lei la unităţile administrative din judeţul Cluj

Acţiunile de control financiar făcute de Curtea de Conturi la nivelul unităţilor administrative din judeţul Cluj au scos la iveală o serie de nereguli şi abateri care au dus la nerealizarea unor venituri suplimentare de 14.246.000 lei şi la prejudicierea bugetelor locale cu 45.810.000 lei. Potrivit raportului întocmit de experţii Curţii de Conturi, printre neregulile care au dus la nerealizarea de venituri suplimentare se numără stabilirea eronată a impozitului pe clădiri ca urmare fie a neurmăririi de către compartimentele de specialitate ale primăriilor a gradului de realizare a lucrărilor pe perioada de valabilitate a autorizaţiei de construire, fie ca urmare a nerespectării reglementărilor legale în cazul persoanelor fizice care deţin mai multe clădiri. De asemenea, s-a constatat nestabilirea, neevidenţierea şi neîncasarea în cuantumul şi la termenele prevăzute de lege a taxei pe teren pentru terenurile aparţinând domeniului public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, date în folosinţă (arendate) persoanelor fizice şi juridice, precum şi stabilirea şi încasarea în cuantum mai mic decât cel legal datorat a impozitului pe teren. O altă deficienţă a fost legată de nestabilirea şi neîncasarea taxei asupra mijloacelor de transport deţinute în proprietate de persoanele fizice. Experţii Curţii de Conturi au constatat că deşi entităţile verificate au organizat compartimentul de impozite şi taxe locale, sistemul necesar desfăşurării activităţii de administrare a impozitelor şi taxelor locale nu este adecvat din punct de vedere al colectării veniturilor, întrucât nu există strategii pentru îmbunătăţirea colectării impozitelor şi taxelor locale. Pe de altă parte, spun auditorii, nu se fac prognoze şi simulări pe diverse tipuri de venituri locale şi nu se întocmesc rapoarte lunare de activitate în care să se înscrie aspectele pozitive şi negative ale activităţii, deficienţele apărute etc.

Cât priveşte abaterile care au generat prejudicii, cele mai frecvente constau în utilizarea nelegală a fondurilor acordate de la buget şi în administrarea greşită a contractelor de achiziţii publice. La acestea se mai adaugă modificarea nejustificată şi cu încălcarea prevederilor legale a unor clauze prevăzute în contractele încheiate privind execuţia lucrărilor şi acordarea unor drepturi salariale şi sporuri neprevăzute de lege. Alte nereguli care au prejudiciat bugetele locale au constat în efectuarea de chletuieli de protocol şi de plăţi nelegale reprezentând onorarii de asistenţă juridică peste valoarea stabilită prin contractul de prestări servicii juridice. Şi la capitolul finanţări nerambursabile acordate de autorităţile administrative s-au înregistrat mari nereguli. Printre altele s-a constatat efectuarea de plăţi nejustificate către asociaţii

sportive ca urmare a acceptării şi aprobării unor deconturi justificative în care au fost incluse cheltuieli efectuate pentru alte destinaţii decât cele prevăzute în contractele de asociere încheiate, acordarea de finanţări nerambursabile unor asociaţii şi fundaţii, în condiţiile în care acestea au desfăşurat şi realizat activităţi care au generat profit, acordarea de finanţări nerambursabile de la bugetul local mai multor asociaţii sau

fundaţii, care nu au prezentat documente justificative corespunzătoare, acordarea de sume unor asociaţii şi fundaţii de asistenţă socială, peste nivelul subvenţiei pe persoană asistată aprobat prin hotărâri ale consiliilor locale şi nerestituirea sumelor utilizate în afara cadrului contractual în cazul finanţărilor nerambursabile acordate unor asociaţii. În urma controalelor, Curtea de Conturi a făcut, la nivel naţional, 17 sesizări penale pentru fapte de nerecuperare a prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii şi neurmăririi de către conducerea entităţilor a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi. Una dintre concluziile specialiştilor de la Curtea de Conturi desprinsă în urma auditului  constă în faptul că primăriile, consiliile judeţene şi autorităţile publice din teritoriu sunt, în mare măsură, dependente de resursele alocate de la bugetul de stat sub forma sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată şi a subvenţiilor primite prin bugetele diverselor ministere. De asemenea, s-a mai constatat că unităţile administrative au în continuare o slabă capacitate de a previziona bugetele locale.

C.P.