Despre alegeri

RADU VIDA

           Gata cu porcăiala!

Urmează, prin lege, liniştea de dinaintea alegerilor. Timpul de reflecţie. Ziua în care, teoretic şi practic, n-ai voie să-ţi huidui adversarii. Brusc, trebuie să uităm de toată bălăcăreala şi să ne facem că suntem de ambele părţi ale baricadei. Unde partide şi partiduleţe caută, prin reprezentanţi, un loc de muncă. Sub soare sau furtuni.

Cinstiţi, curaţi şi nevinovaţi…

Aşa s-au prezentat cu toţii. Şi, pe cât posibil, i-am promovat pe toţi. Chiar şi pe cei mici, fără remuneraţie prea grozavă de la buget. Pentru că, vedeţi dumneavoastră, ideea cu 3 oameni şi un partid de garsonieră nu dă roade. Doar… rodeşte mici pungăşii care, sincer, nu-şi au rostul.

Sunt sigur că cititorul consecvent şi interesat de viaţa politică a sesizat imparţialitatea cu care am tratat subiectul politic. Comentariile, pro sau contra,  au lipsit cu desăvârşire. Cu o singură excepţie: cea a premierului Dacian Cioloş. Nu se pune, însă, pentru că domnia sa nu candidează. Restul, aranjamentele politice, strategiile partidelor sau personajelor care au  intrat în bătălia electorală au fost tratate cu maximă responsabilitate.

Nu, nu ne-au murit lăudătorii!

Dar trebuie spus că, dacă n-am intrat în jocul mediatic al politicului, înfierbântat de frecuşurile din campanie, e pentru că ne respectăm sigla: independent. Este singurul bun pe care ni l-am asumat şi, cu toate inadvertenţele, insinuările, presiunile, şi pierderi financiare, am păstrat…distanţa. Am constatat o singură dependenţă: aceea în care ideea de a merge la vot este una esenţială.

De ce?

În primul rând că aşa e în democraţie. Poporul deleagă puterea. Iar aleşii sunt răspunzători să păstreze cu sfinţenie programul votat de popor. Apoi, pentru că votul uneşte. Sipatizanţi aflaţi pe diferite părţi ale baricadei. Şi nu trebuie să surprindă această afirmaţie, fie şi pentru că exercitarea dreptului la vot devine în conştiinţa colectivă chiar o obligaţie. Chiar dacă nu este stipulat de lege, votul ar trebui să fie doar pentru popor: nu şi pentru candidaţi! Spun asta pentru că, realmente, orice vot contează. Şi nu pe o zi, două, ci pentru următorii patru ani. Aşa că cel care se laudă – ca să folosim un eufemism – n-ar trebui să se autoaleagă. Dar nu-i un capăt de lume. Atâta doar că nu lupta politică, mizeria mincinoasă şi grosolană, ar trebui să… mâne în luptă. Ci propaganda, agresivă chiar, de a convinge, cu vorba şi fapta, ca lumea să meargă la vot.  Din acest punct de vedere, nici un partid n-a făcut un scop din această importantă componentă a democraţiei. Şi aici a avut întâietate interesul personal sau cel al grupului adunat sub puterea siglei de partid. Sigur că şi politicienii ar trebui să vrea binele acestei ţări. Şi să facă din forţa motrice cu care se întrec în a ajunge la DNA, un  transfer de energie spre a face bine ţării şi alegătorilor ei. Nu străinii de această ţară trebuie să fie momiţi pentru a îndemna oamenii să voteze. Ci noi, singuri ar trebui să conştientizăm că o clipă din viaţa noastră nu echivalează cu bombănitul din următorii patru ani.

Mai pe scurtătură: ne vedem la urne, da