Academicianul Ioan Aurel Pop avertizează: Se urmăreşte înlocuirea din sistemul de educaţie primară şi secundară a disciplinelor şcolare consacrate

IOAN-AUREL-POPPrima ediţie a Congresului Naţional al Istoricilor Români (CNIR), cea mai mare manifestare ştiinţifică din domeniul istoriei din România ultimelor  trei decenii, a debutat ieri, la Cluj-Napoca, în prezenţa unor nume mari ale istoriografiei. Manifestarea, organizată de Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai”, Centrul de Studii Transilvane  al Academiei Române şi Comitetul Naţional al Istoricilor din România, reuneşte aproape 500 de istorici din ţară şi străinătate. Printre istoricii prezenţi la Congresul de la Cluj-Napoca se numără academicianul Dan Berindei, academicianul Ioan Aurel Pop, profesorul Şerban Papacostea,  Martyn Rady, University College London, academicianul Victor Spinei, academicianul Alexandru Zub, academicianul Marius Porumb, profesorul Ioan Drăgan, directorul Arhivelor Naţionale ale României, şi profesorul Ioan Scurtu.

În intervenţia pe care a avut-o în cadrul festivităţii de deschidere a Congresului, academicianul Dan Berindei a afirmat că este pentru prima dată în viaţă când se află în faţa unui congres al istoricilor români. „Acest congres reprezintă această ţară şi naţiunea română în întrgeul ei. Vreau să vă mulţumesc pentru că, ceea ce îmi văd ochii acuma, în plină senectute, mă încântă. E un moment solemn şi mărturisesc că este pentru prima dată în viaţă când mă aflu în faţa unui congres al istoricilor români şi mă bucur foarte mult”, a spus reputatul istoric român.

În prelegerea „Meseria de istoric la începutul mileniului trei”, academicianul Ioan Aurel Pop a avertizat că astăzi se urmăreşte înlocuirea din sistemul de educaţie primară şi secundară a disciplinelor şcolare consacrate şi care şi-au dat măsura valorii lor în societate (istorie, geografie, botanică, zoologie, anatomie, limbi clasice etc.) prin conţinuturi (necesare, fără îndoială) botezate „discipline şcolare” („educaţie pentru drepturile copilului”, „educaţie sexuală”, „educaţie antreprenorială, „educaţie rutieră”, „educaţie juridică” etc). „Toate aceste teme din a doua categorie sunt subiecte de cunoaştere de neînlocuit în lumea contemporană, dar ele nu sunt discipline care să trebuiască apreciate de sine stătător şi finalizate prin medii şcolare! sau ar putea să fie, la rigoare, dar nu prin eliminarea celorlalte. Învăţând istorie, elevul află despre lumi şi compară, face cunoştinţă cu primele legi, constituţii, culte religioase, află ce sunt stilurile arhitectonice, deosebeşte o simfonie de un concert, distinge valorile antice, medievale, moderne, află cum s-au purtat războaie în numele dragostei, al credinţei şi al bisericii, al libertăţii, egalităţii şi democraţiei etc., poate preţui dialogul şi informarea, poate evalua răsturnarea ordinii nedrepte dintr-o societate. Istoria, ca şi alte discipline „învechite”, cultivă pe lângă fapte-valori morale, artistice, umane, idei fundamentale generale, strategii de viaţă; noile „discipline” propuse răspândesc metode şi tehnici limitate, cunoştinţe de nişă, care se pot învăţa de către un om cu inteligenţă medie în timpul liber sau în cadrul orelor de dirigenţie sau prin prisma dexterităţilor şcolare”, a spus academicianul. Reputatul istoric clujean a subliniat că rezultatul acestor demersuri din ultima vreme este crearea de „mecanisme umane, de roboţi, de marionete, uşor de manipulat, prin vot ori prin alte mijloace”. „Oameni lipsiţi de cultură generală şi de orizont artistic, oameni capabili să rezolve doar probleme limitate, oameni care nu mai au capacitatea să compare şi să ia decizii în cunoştinţă de cauză alcătuiesc generaţia „Google”, generaţia „Facebook”, generaţia SMS sau toate la un loc”, a punctat academicianul.

Rectorul UBB a remarcat faptul că deprecierea istoriei ca disciplină s-a datorat, în România, unor cauze speciale, cum ar fi derapajele din regimul comunist, excesele naţionaliste şi protocroniste, denigrarea românilor şi a trecutului lor după 1989. „Am ajuns cu istoria noastră de ocară, că disciplina este pusă sub semnul întrebării, iar slujitorii săi blamaţi”, a menţionat Ioan Aurel Pop.

Istoricul clujean a arătat că pentru „remedierea răului”, istoria trebuie să rămână o formă de cunoaştere apreciată, respectată şi preţuită. „De aceea, istoria trebuie să aibă, ca disciplină şcolară, la toate clasele şi profilurile, cel puţin două ore pe săptămână”, a concluzionat Ioan Aurel Pop.

Istoricul Ioan Bolovan, membru al Comitetului de organizare al Congresului, a declarat că reuniunea istoricilor la Cluj-Napoca reprezintă începutul organizării breslei istoricilor din România într-o entitate care să aibă o voce mai profundă şi mai grea în spaţiul public. „Deprecierea istoriei ca ştiinţă şi ca disciplină în România trebuie să înceteze şi cred că specialiştii trebuie să acţioneze pentru ca greşelile trecutului să nu ne mai însoţească în viitor”, a afirmat Ioan Bolovan.

C. PURIŞ

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.