Primăria a pierdut procesul cu Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului, Feleacului şi Clujului

Curtea de Apel Cluj a decis că terenul din Piaţa „Avram Iancu” trebuie să rămînă în proprietatea Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului

Primăria Cluj-Napoca a pierdut şi la Curtea de Apel procesul cu Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului, Feleacului şi Clujului ce viza un teren de 1,1 hectare din Piaţa-Avram Iancu. Instanţa a decis că municipalitatea clujeană nu are niciun drept asupra terenului din proximitatea Catedralei Ortodoxe din Cluj-Napoca şi că acesta trebuie să rămînă în proprietatea Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului.

Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului a aflat, în mod cu totul surprinzător, în urmă cu trei ani, că nu mai este proprietara terenului de un iugăr şi 1545 stînjeni – echivalentul a 11.313 mp din Piaţa „Avram Iancu’’, după ce a solicitat un extras CF pentru acest teren şi din care reieşea că noul proprietar este Primăria Cluj-Napoca. Reprezentanţii Bisericii au rămas consternaţi de modificările apărute în Cartea Funciară, mai ales că dispuneau de toate documentele care certificau dreptul de proprietate asupra acestui teren. Imobilul de 11.313 mp din Piaţa „Avram Iancu” a intrat în proprietatea Episcopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului şi Clujului în 1923 cînd oraşul Cluj a donat acest teren bisericii „pe veci şi irevocabil cu drept de proprietate nelimitată şi liber de orice sarcină’’. Scopul acestei donaţii a fost ca Episcopia Ortodoxă să poată ridica pe acel teren o catedrală. Actul de donaţie a fost încheiat în 30 ianuarie 1923, fiind aprobat de Prefectura Cluj. În document se mai preciza că „episcopia va putea zidi pe teritoriul dăruit bisericii catedrală, rămînînd ca restul locului să se folosească pe mai departe ca parc pentru public şi ca loc pentru statuile ce se vor ridica în amintirea bărbaţilor binemeritaţi pentru neamul românesc’’. În martie 1938, acel teren a primit două numere topo. Unul pentru parcul din Piaţa „Cuza Vodă’’ (în prezent Avram Iancu’’ – n.n), iar un altul aferent Catedralei, ambele numere topo fiind în favoarea Episcopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului. Mai mult, printr-o încheiere a Judecătoriei Urbane Cluj din noimebrie 1945 este reconfirmat din nou dreptul de proprietate al Episcopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului asupra celor două parcele. Cu toate acestea, în urmă cu trei ani, în mod ciudat, cele două imobile – Parcul din Piaţa „Cuza Vodă’’ şi Catedrala – sînt înscrise la Cartea Funciară ca fiind deţinute în proprietate de către Primăria Cluj-Napoca. Pe fondul acestei situaţii, Arhiepiscopia s-a adresat Tribunanului Cluj, solicitînd radierea dreptului de proprietate înscris în favoarea Municipiului Cluj-Napoca şi revenirea terenului în proprietatea Bisericii Ortodoxe.

În urma procesului intentat de Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului, Feleacului şi Clujului, în calitate de succesor al Episcopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului, instanţa a constatat că municipalitatea clujeană nu a avut niciun titlu care să-i permită trecerea celor două imobile în proprietate. „Aceste imobile nu mai erau în proprietatea municipiului, fiind donate din 1923 şi întabulate în favoarea Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului, fără să se facă dovada că ar fi ieşit ulterior din proprietatea bisericii’’, a constatat instanţa, dispunînd prin sentinţa pronunţată radierea dreptului de proprietate înscris în favoarea Municipiului Cluj-Napoca.

Primăria clujenaă nu a renunţat şi a făcut apel. Recent, Curtea de Apel Cluj a dispus respingerea acţiunii primăriei, considerînd că terenul trebuie să rămînă la Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului, Feleacului şi Clujului. „Respinge ca nefondat apelul declarat de pîrîtul reclamant reconvenţional M. Cluj-Napoca împotriva sentinţei civile nr.407 din 10.07.2015 a Tribunalului Cluj, pronunţată în dosar nr. 4079/211/2014, pe care o menţine. Obligă numitul apelant să plătească intimatei A.V.F. şi Clujului suma de 3.000 lei, cheltuieli de judecată în apel. Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, recursul urmînd a se depune la Curtea de Apel Cluj”, se arată în decizia Curţii de Apel Cluj.

C.P.