Turda – raiul tuberculozei

La Turda, într-un an, apar de circa patru ori mai multe cazuri noi de tuberculoză decît media înregistrată la nivel naţional.

Medicul de la dispensarul TBC Turda, dr. Ciprian Sturz, a precizat că în localitate se consemnează, în medie, un caz nou de TBC pe săptămînă, de unde rezultă că cei aproximativ 40 de bolnavi de tuberculoză apăruţi într-un an reprezintă un procent de 400 la sută, comparativ cu cele zece noi îmbolnăviri la suta de mii de locuitori, consemnate anual la nivel naţional.

Practic, din statisticile dispensarului TBC Turda reiese că aproximativ acelaşi contingent de noi bolnavi înlocuieşte pacienţii suferinzi de TBC vindecaţi într-un an. Numai că afluenţa turdenilor spre dispensarul TBC, acum mutat la Cîmpia Turzii, creşte, de la an la an, deoarece tuberculoşii care s-au vindecat în urma tratamentului trebuie monitorizaţi şi aceştia se află ”în urmărire” timp de doi-trei ani, după cum a precizat dr. Ciprian Sturz.

Efectele legilor retrocedării: Tuberculoşii turdeni fac naveta la Cîmpia Turzii

Deşi dispensarul TBC are de rezolvat, anual, peste jumătate din numărul cazurilor noi de tuberculoză înregistrate la unitatea similară din Cluj-Napoca, respectiv 42 de persoane diagnosticate cu TBC în 2015, la Turda, faţă de 80, la Cluj-Napoca, bolnavii sînt plimbaţi la Cîmpia Turzii. Tuberculoşii turdeni fac naveta la dispensarul din Cîmpia Turzii, deoarece acolo s-a mutat unitatea medicală turdeană de profil, din cauza lipsei unui spaţiu adecvat pentru desfăşurarea activităţii. Fostul local în care funcţiona dispensarul TBC, se afla într-un imobil revendicat. După retrocedarea clădirii, dispensarul trebuia să se mute, dar în altă parte decît în drum, la Turda nu s-a putut. Aşadar, dispensarul TBC, împreună cu personalul aferent, a plecat în bejenie, la Cîmpia Turzii. Dar peste mai puţin de şase luni, dispensarul va trebui să se mute şi de acolo.

Unde? Nici Johannis nu ştie!

Unde? Conducerea Spitalului municipal Turda l-a invitat să răspundă la această întrebare pînă şi pe preşedintele ţării, Klaus Johannis. Managerul spitalului turdean, dr. Vasile Grumaz, a declarat că s-a trimis, în acest sens, o petiţie preşedintelui. Conform răspunsului sosit la spitalul din Turda de la unul dintre consilierii lui Klaus Johannis, administraţia prezidenţială a pasat problema Ministerului Sănătăţii. Aşadar, de acolo ar trebui să vină soluţia alocării unui spaţiu unde să îşi poată desfăşura activitatea dispensarul TBC din Turda, localitate ai cărei cetăţeni se dovedesc a fi ţinte preferate de ”armata bacililor Koch” responsabili de îmbolnăvirea cu tuberculoză.

”Greaua moştenire” s-a dus, TBC –ul a rămas!

Din 10 mii de internări consemnate în anul 2015 la spitalul din Turda, în 2 mii de cazuri a fost vorba de pacienţi diagnosticaţi cu diverse afecţiuni pulmonare cronice, acutizate. Dr. Vasile Grumaz a apreciat că, la Turda ”acest tip de afecţiuni reprezintă a doua cauză de morbiditate, după bolile cardiovasculare”. Recrudescenţa TBC-ului la Turda are drept cauze principale efectele post-poluare industrială. Iată cum, generatoare de silicoză, una din bolile profesionale specifice Turzii, întreprinderi precum fostul Combinat de Lianţi şi Materiale Refractare, mai cunoscut sub numele de ”Fabrica de ciment” sau ”9 Mai” rebotezată Casirom după Revoluţie, fabrică unde se produceau cărămizi refractare şi carbură de siliciu, componentă de bază a unor substanţe abrazive, deşi ”moarte” continuă să facă victime. La îmbolnăviri de silicoză se expuneau şi angajaţii Fabricii de Sticlă din Turda, întreprindere ce încă mai funcţionează, însă cu o capacitate de producţie mult redusă.

Turda, la fel de vulnerabilă în faţa atacului bacililor Koch precum adăposturile pentru boschetari sau puşcăriile

Tuberculoza este o boală infecţioasă provocată de bacilul Koch sau Mycobacterium tuberculosis, descoperit de către medicul Robert Koch, care l-a făcut cunoscut comunităţii medicale din Berlin, în urmă cu 123 de ani. Cea mai severă formă a acestei boli se numeşte tuberculoză pulmonară şi afectează plămînii, se precizează într-un comunicat al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) a judeţului Cluj.

Aparaţia formei active de TBC este prevestită de simptome precum tusea persistentă, ce durează de peste trei săptămîni; dureri în piept; bolnavul scuipă sînge; febră şi frisoane; transpiraţii nocturne; slăbiciune şi oboseală; pierderea poftei de mîncare; scădere în greutate.

Tuberculoza se previne prin evitarea transmiterii infecţiei la alte persoane şi tratarea precoce a infecţiei latente, înainte ca aceasta să progreseze spre forma activă a bolii.

Condiţii propice de transmitere a tuberculozei oferă, mai ales, comunităţile cu numeroase surse de infecţie, precum: centrele pentru persoane fără adăpost, închisorile, spitalele sau sălile de aşteptare.

Tuberculoza se poate trata, dacă bolnavii se adresează medicului încă de la primele semne de îmbolnăvire şi respectă, întocmai, tratamentul medicamentos prescris de medicul curant. Tratamentul durează între şase şi opt luni. De asemenea, în faza contagioasă a bolii se impune, obligatoriu, izolarea bolnavului.

Îmbolnăvirile de tuberculoză se pot preveni şi prin vaccinare cu Bacil Calmette-Guerin, sau BCG, un vaccin cu tulpini vii de bacili Koch. Vaccinul, descoperit în 1920, a rămas şi în ziua de azi singurul disponibil împotriva tuberculozei. Vaccinul este administrat la sugari, pentru a preveni apariţia unor forme mai grave ale bolii. În majoritatea ţărilor (inclusiv în România), vaccinul BCG se administrează bebeluşilor, încă din maternitate.

Ziua Mondială a Tuberculozei

Cu prilejul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Tuberculozei, sărbătorită joi, 24 martie, Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Cluj a remis presei locale un document în care aminteşte că ministerul Sănătăţii a adoptat o Strategie Naţională de Control al Tuberculozei, pentru anii 2015-2020, ce vizează ”eliminarea TBC ca problemă de sănătate publică în România pînă în 2050”. S-a considerat necesară adoptarea acestei strategii deoarece România rămîne ţara din Uniunea Europeană cu cele mai multe cazuri de tuberculoză. La nivel mondial, aproximativ 2 milioane de persoane mor anual din cauza acestei boli. Tuberculoza reprezintă a doua cauză de deces de natură infecţioasă din lume.

Pentru 2016, tema campaniei Zilei Mondiale de Luptă împotriva Tuberculozei “Uniţi pentru eradicarea tuberculozei” (“Unite to End TB”) promovează mobilizarea globală pentru eradicarea TBC. În luna mai 2014, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a aprobat strategia globală de luptă împotriva TBC în perioada 2015-2020. Strategia adoptată de OMS are drept scop stoparea epidemiei TBC la nivel mondial, reducerea, cu 95 la sută, a numărului de decese provocate de această boală şi reducerea numărului de cazuri noi, cu 90 la sută în următorii 20 de ani.

În judeţul Cluj se derulează Programul Naţional de Sănătate de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile – Subprogramul de supraveghere şi control al tuberculozei. Aplicarea acestui program are drept scop protejarea sănătăţii populaţiei, prin depistarea precoce a TBC-ului şi asigurarea diagnosticului, în vederea dispunerii măsurilor de limitare a răspîndirii tuberculozei la nivelul judeţului, se precizează în comunicatul DSP, emis cu prilejul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Tuberculozei.

Emil HĂLĂŞTUAN

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.