Prof. dr. Ioan Piso îi scrie primului ministru: Nu din pricina unor „probleme juridice şi dispute interne“ a ajuns muzeul din Cluj la sapă de lemn

Muzeul de Istorie din Cluj a ajuns la sapă de lemn nu din pricina unor „probleme juridice şi dispute interne“, ci din pricina necinstei şi a incompetenţei – susţine prof. emerit dr. Ioan Piso, contrazicîndu-l astfel pe primul ministru Dacian Cioloş care, în urma unei vizite la MNIT, declara, zilele trecute, că „din cauza unor probleme juridice şi dispute interne, muzeul n-a putut folosi banii atunci cînd i-au fost alocaţi” pentru consolidare şi reamenajare, iar acum „aceste dispute s-au rezolvat”.

Într-o scrisoare deschisă adresată primului ministru, fostul director al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, Ioan Piso, îi mulţumeşte acestuia că a decis să salveze Colecţia de Istorie a Farmaciei şi să „scoată muzeul din gravul impas în care se află”, dar îi atrage atenţia că a fost „dezinformat”, fiindu-i indusă o viziune falsă despre cauzele care ar fi pricinuit distrugerea muzeului din Cluj.

Piso reia, şi pentru Dacian Cioloş, istoricul contractului dintre MNIT cu firma Artex, acuzînd totodată că, folosind „şmecheria cu drepturile de autor”, „băieţii deştepţi din Cultură au încasat în toată ţara vreo 60-70 de milioane de euro, cam de 10 sau chiar 20 de ori mai mult decît preţurile din Occident, iar asta în timp ce atîtea muzee au rămas închise şi atîtea monumente istorice se prăbuşesc”.

„În anul 2009, pe cînd eram dat afară pentru a treia oară din funcţia de director din cauza opoziţiei faţă de proiectul de la Roşia Montană, directoarea interimară a muzeului din Cluj a încheiat un contract cu firma Artex Services International SRL, în valoare de 13 milioane de euro pentru reamenajarea expoziţiilor. Aşa cum am arătat de nenumărate ori în presă, licitaţia a fost ocolită, contractul a fost încheiat în mod fraudulos, în baza aşa-ziselor «drepturi de autor», iar în decurs de o lună, la fel de fraudulos, ministerul i-a plătit aceleiaşi firme, prin muzeu, suma de 1,7 milioane de euro pentru un aşa-zis «concept expoziţional». De fapt era un album de 105 pagini, făcut la calculator în bătaie de joc. Statul român, adică noi toţi, am plătit cîte 15.000 de euro pentru fiecare pagină de inepţii” – susţine Piso.

În opinia sa, „escrocheria” s-a bazat pe „ideea perversă că reamenajarea unei expoziţii ar fi o operă intelectuală, care ar putea, deci, să fie plătită din drepturi de autor”. „(…) Potrivit prevederilor Legii 8/1996, opera de creaţie intelectuală nu se confundă cu suportul pe care-l utilizează spre prezentare. În cazul nostru, din însuşi conţinutul contractului rezultă că operele, respectiv obiectele din patrimoniul istoric naţional, aparţin MNIT, iar cedentul realizează doar suportul material în care aceste opere sînt cuprinse, spre a fi aduse la cunoştinţa publicului. De altfel, nu există nici un paragraf de lege pe care să se sprijine pretenţia că o amenajare muzeală constituie prin ea însăşi o operă intelectuală sau de artă. Pentru a fi considerată creaţie intelectuală sau operă de artă, lucrarea trebuie să se caracterizeze prin originalitate şi noutate. Originalitatea şi noutatea trebuie înţelese ca absenţă a anteriorităţii, adică lucrarea să nu se afle în raport de dependenţă cu o operă preexistentă. Or, lucrarea ce urma a fi efectuată de cedent a mai fost realizată în aceeaşi concepţie şi în alte cîteva muzee din ţară. Ca să fiu mai clar, orice toaletă sau chiuvetă din muzeul din Cluj ar trebui considerate opere intelectuale, adică irepetabile şi intangibile. O altă condiţie a unei opere de artă este de a nu se mai interveni asupra ei. Dacă am avea de-a face cu o operă de artă în valoare de 13 milioane de euro, amenajarea muzeală însăşi ar trebui declarată ca făcînd parte din patrimoniul naţional. Asta ar însemna ca în viitoarea expoziţie a MNIT să nu mai poată fi schimbat nici un bec şi să nu mai poată fi modificată poziţia nici unui obiect din vitrine! Cel mai scandalos abuz îl constituie preţul de 13 milioane de euro. Hertha Müller s-a obosit o viaţă întreagă pentru un premiu Nobel în valoare de un milion de dolari. Nu era mai simplu să primească în trei săptămîni mult mai mult din partea ministerului nostru al Culturii pe drepturi de autor?” – spune prof. Ioan Piso, în scrisoarea deschisă adresată primului ministru Dacian Cioloş.

În aceeaşi scrisoare, fostul director al MNIT aminteşte cum, „după mai multe demersuri inutile”, în 6 iulie 2011, „în perfect acord cu contabila şi cu jurista instituţiei” a convocat firma Artex la „o aşa-zisă conciliere”, cerîndu-i restituirea sumei de 1,7 milioane de euro. „Ei bine – spune Piso -, în 8 iulie, deci după două zile, mi-a sosit actul de demitere semnat de dl Kelemen Hunor”.

Referindu-se la procesele în care a fost implicat pînă acum muzeul din Cluj, Piso spune că justiţia „a acţionat mai degrabă homeopatic”. „Mai mulţi procurori din ţară au închis dosare similare prin NUP; la DNA Cluj dosarul se află din august 2010, iar Tribunalul Cluj şi Curtea de Apel Cluj au tranşat chestiunea în favoarea actualei direcţiuni a muzeului, neţinînd seama, printre altele, de legea nr. 8/1996. Cu toţii ştim ce înseamnă precedentul în justiţie. Sentinţa dată de cele curţi este o invitaţie adresată şmecherilor de a invoca de-acum înainte drepturile de autor pentru a delapida banul public” – spune Piso, adăugînd că, totuşi, domnia sa îşi menţine „deplina încredere în d-na procuror Laura Codruţa Kövesi şi în Consiliul Suprem al Magistraturii”.

Afirmînd că dispune de „toate actele doveditoare, în sprijinul afirmaţiilor despre cele petrecute la muzeul din Cluj”, fostul director al MNIT îi sugerează primului ministru să ceară, pentru a se documenta, şi raportul Corpului de Control al primului ministru din mai 2010, cel al Curţii de Conturi din 2012 sau cel al Poliţiei Judeţene Cluj sau, şi mai bine, să iniţieze o cercetare proprie.

„Sînt dispus să închei o înţelegere cu toate părţile. Dacă în urma cercetărilor veţi constata că am procedat incorect, mă voi pune la dispoziţia dumneavoastră şi a justiţiei. De asemenea, îi poftesc pe toţi cei care se vor fi simţit lezaţi de acuzaţiile mele să mă dea în judecată. În mod foarte curios, pînă acum nu a făcut-o nimeni. Dacă însă veţi constata că eu am avut dreptate, corect ar fi să-i trageţi pe ceilalţi la răspundere. Bănuiesc că vor găsi echitabilă o asemenea înţelegere, că doar ne aflăm printre gentlemeni, nu-i aşa?” – spune Piso.

Săptămîna trecută, în cadrul unei vizite la Cluj, premierul Dacian Cioloş a declarat că se încearcă găsirea unor soluţii pentru finanţarea unor lucrări de consolidare şi reamenajare la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, care este închis publicului de mai mulţi ani.

M. TRIPON