Plan naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale

Un grup de lucru format din specialişti epidemiologi, microbiologi, de boli infecţioase şi de sănătate publică, organizat de Ministerul Sănătăţii, a elaborat un document programatic privind principalele direcţii de acţiune care trebuie urmate în perioada urmatoare în cele mai importante spitale din România, unde pot să apară frecvent infecţii nosocomiale şi unde se înregistrază cele mai mari consumuri de antibiotice.

Potrivit conf. dr. Victor Strâmbu, secretar de stat în MS, în următoarele două luni se vor începe, în 70 de spitale de urgenţă, institute, spitale mari, „mai multe evaluări pe baza unor chestionare care vor fi analizate de către specialiştii Institutului Naţional de Sănătate Publică, pentru a se identifica un calendar de măsuri privind resursele umane, dezvoltarea de ghiduri şi metodologii de diagnostic şi supraveghere a infecţiilor nosocomiale şi rezistenţei la antibiotice, modificări în structura organizatorică şi de personal a unităţilor sanitare şi completare a echipamentelor şi dotărilor necesare activităţii în aceste domenii”.

„Vrem să dezvoltăm programul de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale existent, care este în acest moment un program restrîns” – declară conf. dr. Victor Strâmbu, într-un comunicat al MS, remis presei. Potrivit acestuia, pe termen mediu, se intenţionează dezvoltarea în spitale a unor activităţi care să permită utilizarea judicioasă a antibioticelor, supravegherea şi intervenţia eficace, dar şi încurajarea raportării infecţiilor nosocomiale, pe baza unor indicatori masurabili.

Obiectivele şi principalele direcţii de acţiune ale Planului MS sînt: creşterea capacităţii de diagnostic, prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale şi îmbunătăţirea raportării infecţiilor nosocomiale; îmbunătăţirea activităţii de supraveghere şi limitarea rezistenţei bacteriene la antimicrobiene în mediul spitalicesc. Alte direcţii de acţiune anunţate vizează: creşterea capacităţii de identificare a pacienţilor infectaţi/colonizaţi cu germeni ce reprezintă risc major epidemiologic (creşterea capacităţii de orientare clinică şi a calităţii activităţii de laborator); îmbunătăţirea performanţelor laboratoarelor de microbiologie şi a capacităţii de orientare clinică privind IN; eficientizarea activităţilor de prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale şi extinderea sferei de acoperire a acestora; îmbunătăţirea modalităţilor de utilizare a antibioticelor în spitale: prescrierea după protocoale, aviz specializat pentru antibioticele de rezervă, monitorizarea şi interpretarea rezistenţei bacteriilor cu risc major după standarde unitare.

„Guvernul României, prin Ministerul Sănătăţii, a declarat ca prioritate îmbunătăţirea capacităţii spitalelor din România de detecţie, supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale, precum şi de limitare a rezistenţei la antibiotice. Infecţiile nosocomiale sînt privite drept o problemă importantă de siguranţă a pacienţilor în legătură cu acordarea asistenţei medicale; gravitatea lor derivă din implicarea frecventă a unor germeni rezistenţi la antibiotice şi evoluţia gravă ce apare de multe ori la pacienţi cu deficienţe ale apărării antiinfecţioase” – se precizează în comunicatul MS.

Potrivit aceluiaşi document, estimări globale europene din ultimii zece ani arată ca 5,5-7,5% din totalul pacienţilor internaţi contractează astfel de infecţii. În România, raportările oficiale (ceea ce comunică spitalele) sînt doar de 0,2-0,25%. „Date mai credibile pentru ţara noastră au fost furnizate de participarea la un studiu european în anul 2012, respectiv un procent minim de 2,7%, ceea ce, prin extrapolare, ar reprezenta circa 100.000 de cazuri înregistrate anual în România” – se mai precizează în comunicatul MS.

M. T.