Consiliul Judeţean Cluj a pierdut definitiv Complexul Muzeal “O. Goga’’ de la Ciucea

Cultura română şi patrimoniul cultural românesc a primit, ieri, o lovitură dură. Complexul Muzeal ‘’Octavian Goga’’ de la Ciucea a fost pierdut defintiv de statul român. Justiţia română a dispus că ansamblul muzeal de la Ciucea trebuie trecut în proprietatea urmaşilor Veturiei Goga. Practic, ieri, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins recursul Consiliului Judeţean Cluj la decizia instanţei din decembrie 2014 prin care întregul complex muzeal de la Ciucea a fost retrocedat unor urmaşi ai Veturiei Goga. Totodată, Instanţa supremă nu a ţinut cont nici de poziţia Despărţămîntului Astra, respingînd cererea acesteia de intervenţie accesorii. ‘’Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamanţii Mureşanu Florin Gheorghe, Mureşanu Eugenia şi Mureşanu Radu, Pompiliu Marius şi de pîrîţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, reprezentat de D.G.R.F.P. Bucureşti şi Judeţul Cluj prin preşedintele Consiliului Judeţean Cluj împotriva deciziei civile nr. 570 A din 16 decembrie 2014, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a III-a Civilă şi pentru Cauze cu Minori şi de Familie. Respinge cererea de intervenţie accesorie formulată de Despărţămîntul Asociaţiunii ASTRA prin preşedinte Popa Mircea. Irevocabilă’’, se arată în minuta sentinţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Un proces controversat
Domeniul de la Ciucea a fost cumpărat de Octavian Goga în 1920 de la Bontza Berta, văduva poetului maghiar Ady Endre. Valoarea tranzacţiei a fost de 280 mii de coroane, bani pe care Goga i-a împrumutat de la Banca Agricolă. Domeniul cuprinde castelul şi mai multe anexe gospodăreşti. În castelul reconstruit în perioada interbelică de Goga se află astăzi Muzeul Memorial “Octavian Goga”. Muzeul adăposteşte o vastă colecţie de covoare, port popular şi alte obiecte de artă populară adunate de către Octavian Goga de pe toate meleagurile ţării, precum şi o impresionantă bibliotecă. În grădină se află mausoleul poetului şi al soţiei sale, Veturia Goga. Tot în gradină se află o biserica de lemn din sec. XVI adusă aici de către Octavian Goga.

Conform documentelor, întregul complex a fost donat de Veturia Goga, în anul 1966, statului român. Văduva poetului a făcut acest gest pentru a respecta testamentul lui Goga care prevede că după moartea sa şi a soţiei sale “toate bunurile deţinute de ei să fie donate statului român iar la Ciucea să fie înfiinţat un muzeu care să poarte numele poetului”. Oferta de donaţie a fost autentificată sub numărul 1209/1966, iar prin decizia 132/1966 a Sfatului Popular Cluj a fost acceptată donaţia. După 1989, construcţiile şi clădirile complexului muzeal de la Ciucea au intrat în proprietatea Judeţului Cluj.
În anul 2005, Florin-Gheorghe Mureşan, Radu Mureşanu, şi Eugenia Mureşanu, care se pretind a fi urmaşi ai Veturiei Goga, au deschis o acţiune în revendicare pentru Muzeul “Octavian Goga” din Ciucea, chemînd în faţa instanţei Judecătoriei Sectorului IV din Bucureşti Statul Român, Judeţul Cluj, Ministerul Finanţelor Publice şi Primăria comunei Ciucea. Ei au solicitat constatarea nulităţii absolute a donaţiei făcute de Veturia Goga Statului Român şi repunerea în posesia complexului de clădiri care au aparţinut soţiei poetului, iar pentru bunurile care nu mai pot fi restituite în natură cer despăgubiri.
În 2012, după nu mai puţin de 24 de termene de judecată, o instanţă bucureşteană a apreciat că demersul celor trei este neîntemeiat, respingînd cererea de revendicare. Hotărîrea nu a fost definitivă iar pretinşii urmaşi ai Veturiei Goga au înaintat apel la Curtea de Apel Bucureşti.

Martorii au confirmat voinţa deplină a Veturiei Goga
În apel, Consiliul Judeţean Cluj a făcut toate eferturile pentru a salva Muzeul ‘’Octavian Goga’’ de la Ciucea. Juriştii de la judeţ au adus numeroase probe pentru a arătat că actul de donaţie făcut de Veturia Goga a fost perfect legal şi făcut cu consimţămînt total. Unul dintre martorii propuşi pentru a susţine acst lucru a fost Ioan Pop, fostul preşedinte al Tribunalului Cluj, care în anii şaizeci era judecător la Huedin şi a fost martor al procedurilor de trecere a muzeului în proprietatea statului român. Acesta a susţinut că, în perioada în care Veturia Goga a făcut actul de donaţie privind domeniul de la Ciucea, era judecător în cadrul Judecătoriei Huedin şi că a cunoscut-o personal pe soţia poetului. Pop a explicat ca Veturia Goga a decis să doneze statului român castelul de la Ciucea deoarece, pe de o parte, a dorit să respecte dorinţa poetului iar pe de altă parte, veniturile ei erau prea mici pentru a putea suporta cheltuielile de întreţinere a acestui obiectiv.

Potrivit lui Pop, Veturia Goga a cerut ca, după transferul dreptului de proprietate în favoarea statului român, să fie numită administrator al muzeului, tocmai pentru a-şi rotunji veniturile. Martorul a subliniat că actul de donaţie conţine toate elementele de formă şi de fond prevăzute de legislaţia de atunci şi că acesta a fost făcut cu consimţămîntul deplin al Veturiei Goga.

Potrivit lui Pop, Veturia Goga nu a regretat niciodată că a renunţat la muzeu, ci, dimpotrivă, s-a arătat de nenumărate ori mulţumită că acest edificiu a ajuns la statul român. Cu toate probele prezentate, Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea urmaşilor Veturiei Goga, constatînd că donaţia este lovită de nulitate absolută. În acest context, Consiliul Judeţean Cluj a înaintat recurs însă ieri Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis respingerea acţiunii şi menţinerea deciziei luate de Curtea de Apel Bucureşti.
Cosmin PURIŞ