Sentinţa în cazul retrocedării Muzeului “O. Goga” de la Ciucea, amînată pe 21 octombrie

Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie se va pronunţa în 21 octombrie în dosarul privind retrocedarea Complexului Muzeal “Octavian Goga” de la Ciucea. Ieri a avut loc ultimul termen în procesul de recurs din acest dosar, însă completul Instanţei supreme a rămas în pronunţare.

La termenul de ieri a fost audiat profesorul Mircea Popa, preşedintele Despărţămîntului Cluj a Asociaţiunii Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român. În faţa completului de judecotori de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Mircea Popa a explicat că din actul de întîmpinare al oficiului juridic Cluj lipseşte precizarea că “patrimoniul lăsat de poetul Octavian Goga la Ciucea are caracter de cimitir şi de locaş de veci”.

“Consider deosebit de importantă această precizare, deoarece locul de veci al unui om de stat, fost prim ministru şi şef de partid, om de cultură şi autor al unei opere impresionante, a cărei valoare a intrat în patrimoniul universal nu poate deveni obiect de tranzacţie (iar memoria lui postumă „nu se discută, ci se afirmă”, aşa cum a spus-o în procesul memorandiştilor la Cluj, Ioan Raţiu), mai ales atunci cînd el este învestit şi cu un uriaş potenţial simbolic. Mormîntul de la Ciucea al lui Octavian Goga are un predominant caracter de reculegere şi fortificare morală, jucînd rolul de altar de închinare pentru naţie, echivalent cu însemnătatea euharistică a unei mănăstiri. Mormîntul lui Goga de la Ciucea simbolizează altarul jertfelor aduse de români de-a lungul timpului în lupta lor pentru realizarea unităţii naţionale, întrucît Goga a fost solul şi trîmbiţa care anunţa salvarea iminentă a neamului de la robia seculară. Mausoleul lui de la Ciucea nu este numai Panteonul nostru spiritual, dar şi un testament şi un memento pilduitor pentru vizionarismul politic pe care el l-a trasat urmaşilor. A te atinge de memoria lui sfîntă, înseamnă a-i întina imaginea, a altera credinţa neamului în viitorul lui, înseamnă a macula imaginea anului 1918 şi semnificaţia celui care va veni în curînd, în 2018, cînd vom sărbători o sută de ani de la Marea Unire’’, a explicat Popa.

Totodată, la înfăţişarea de ieri urmaşii Veturiei Goga, cei care au introdus acţiunea de revendicare, au încercat să convingă instanţa că în cazul în care vor recupera Complexul Muzeal de la Ciucea vor păstra actuala destinaţie. În acest sens, familia Mureşanu a depus la dosar un act notarial prin care se obligă că vor păstra Muzeul “Octavian Goga” de la Ciucea.

Procesul privind retrocedarea Muzeului ’’Octavian Goga’’ din Ciucea a început în 2005 cînd Florin-Gheorghe Mureşanu, Radu Mureşanu şi Eugenia Mureşanu, pretinşi urmaşi ai Veturiei Goga, au deschis o acţiune în revendicare. Aceştia solicitau constatarea nulităţii absolute a donaţiei făcută de Veturia Goga Statului Român şi repunerea în posesia complexului de clădiri care au aparţinut soţiei poetului, iar pentru bunurile care nu mai pot fi restituite în natură cer despăgubiri. În 2012, după nu mai puţin de 24 de termene de judecată, o instanţă bucureşteană a apreciat că demersul celor trei este neîntemeiat, respingînd cererea de revendicare.

În apel, Curtea de Apel Bucureşti a acţiunea urmaşilor Veturiei Goga, constatînd că donaţia este lovită de nulitate absolută.
C.P.