Sub semnul cunoaşterii şi promovării istoriei locale: Noaptea Muzeelor, la Dej

Noaptea Muzeelor, manifestare devenită deja tradiţională şi la Muzeul Municipal Dej, s-a aflat anul acesta sub semnul cunoaşterii şi promovării istoriei locale, bucurîndu-se de prezenţa a peste 600 de vizitatori.

După deschiderea oficială a evenimentului, marcată prin alocuţiunea rostită de primarul Costan Morar şi prezentarea programului de către prof. Constantin Albinetz, directorul instituţiei, a avut loc vernisarea expoziţiei „Istorie şi memorie locală”, cuprinzînd imagini vechi de colecţie şi filme de arhivă referitoare la oraşul Dej. Imaginile expuse (cărţi poştale, fotografii şi ilustrate originale sau reproduceri la scară mai mare ale acestora) surprind oraşul în ipostazele devenirii sale edilitare, cultulturale şi economice, fără a omite personalităţile care i-au marcat existenţa şi care au îmbogăţit-o din punct de vedere spiritual. Prin urmare, au putut fi văzute peste 120 de imagini vechi, acoperind aproape un secol din istoria Dejului (din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi pînă în anii 80 ai secolului al XX-lea), cea mai mare parte dintre ele fiind adunate şi puse la dispoziţia muzeului de către profesorul Sorin Borodi, pasionat colecţionar şi iubitor al istoriei acestor locuri. Imagini nostalgice la care s-au adăugat şi cele înregistrate pe peliculă.

Cu prilejul Nopţii Muzeelor a fost evocată, de asemenea, personalitatea sculptorului Vasile Rus Batin, publicului fiindu-i prezentate cinci dintre lucrările sale, aflate în patrimoniul muzeului: Mame de eroi; Maternitate; Portret de fată; Avram Iancu şi Dinu Lipatti. Operele au fost donate Muzeului Municipal Dej de către doamna dr. Alexandra Rus, soţia artistului.

Sculptorul Vasile Rus-Batin (1934-2000) s-a născut în satul Batin (comuna Unguraş) din apropierea Dejului. Absolvent al Institutului de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj, promoţia 1966, Vasile Rus-Batin se impune încă de la debutul său, din 1967, prin forţa şi expresivitatea lucrărilor sale, indiferent de materialul folosit, piatră sau lemn. A creat numeroase lucrări monumentale „robuste şi pure, de o nobleţe discretă şi o gravitate nesofisticată”, care împodobesc pieţe, parcuri şi instituţii din ţară şi străinătate: Busturile lui Ştefan Micle şi Ştefan cel Mare, la Feleac; “Cărturarul” la Mînăstirea Rohia; “Legenda lui Gelu” sau “Columna”; busturile lui Eminescu (Germania), Dinu Lipatti (Elveţia), George Enescu, Tiberiu Brediceanu, Nicolae Iorga, Octavian Goga, Hadrian Daicoviciu (Cluj-Napoca), Guilelm Şorban (Dej), Grigore Silaşi (Beclean) şi Ştefan cel Mare (Vad) fiind doar cîteva dintre acestea.

În ce priveşte tradiţiile locale, programul oferit de Muzeul Municipal Dej a cuprins un moment aparte, prin prezentarea scenetei folclorice „Starostele în ceremonialul nunţii din Chiuieşti”, în interpretarea unui grup de elevi de la Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu”, coordonaţi de profesorii Cristina Albinetz şi Kinga Nan-Farcaş.

În fine, trebuie menţionat că ediţia din acest an a Nopţii Muzeelor a fost una mai specială, fiind marcată de un protest pe care Reţeaua Naţională a Muzeelor din România l-a propus tuturor muzeelor din ţară şi la care s-a raliat şi Muzeul Municipal din Dej. Scopul acestei acţiuni l-a constituit situaţia, unică în Europa şi poate chiar în lume, în care se găsesc muzeele din România, ca urmare a retrocedării clădirilor în care funcţionează aceste lăcaşuri de cultură, dar şi a stării precare şi subfinanţării cu care se confruntă instituţiile muzeale. În acest sens, în cadrul Nopţii Muzeelor 2015, fiecare muzeu a selectat un obiect reprezentativ şi valoros din colecţia proprie, pe care în seara evenimentului l-a acoperit cu o pînză neagră, pentru a atrage astfel atenţia că, foarte probabil, în viitorul apropiat acel obiect nu va mai putea fi admirat.

M. Vaida