SĂNDULEŞTI – COPĂCENI. FOLCLORUL NOSTRU – EROII NOŞTRI

Mariana Bujor Valentin Visinescu SAND. COPACENISub cele două aspecte menţionate în titlul de mai sus sînt puse sub lupă, adică privite cu atenţie, localităţile Sănduleşti şi Copăceni, din vecinătatea Turzii, într-o recentă lucrare monografică ai cărei autori sînt învăţătoarea Mariana Bujor şi profesorul Valentin Vişinescu. Cartea a apărut prin Editura Casa Cărţii de Ştiinţă din Cluj-Napoca.

Abordăm conţinutul volumului, ce cuprinde 240 de pagini, în ordinea menţionată pe copertă, începînd cu „folclorul nostru”, nu în raport cu titlurile expuse în „Cuprins”, unde situaţia este diferită. Se ştie că învăţătorii, oamenii luminaţi ai satelor, prin contactul îndelungat şi nemijlocit cu localnicii din rîndul cărora s-au ridicat şi ei, sînt buni cunoscători ai tuturor obiceiurilor, creaţiilor şi tradiţiilor populare din mediul rural unde şi-a dus existenţa pînă în urmă cu mai puţin de un secol marea majoritate a populaţiei româneşti. (La recensămîntul din 1930 erau înregistraţi 80% săteni şi numai 20% urbani din locuitorii României.)

În ultimele decenii, datorită progresului tehnic, economic şi cultural, în viaţa oamenilor au apărut schimbări majore. Cei doi autori au scris această carte ca să rămînă o mărturie peste ani despre modul de viaţă al oamenilor de la sate, despre valorile materiale şi spirituale create în acest mediu pe parcursul veacurilor. Însemnările despre folclorul literar şi despre etnografie aparţin învăţătoarei Mariana Bujor din Petreştii de Jos, dar care s-a născut şi şi-a petrecut copilăria în Copăceni.

Autoarea sistematizează informaţiile folclorice pe domenii, descriind cu amănunte ceremonialul diferitelor evenimente din viaţa omului; botezul, nunta, înmormîntarea, cătănia, colindele etc., prezentînd în continuare creaţii literare folclorice cum ar fi: cîntece de leagăn, folclorul copiilor, strigături la joc sau nuntă, cîntece de muncă, bocete.

După modelul culegătorilor de folclor iniţiaţi sau specialişti, şi aici este indicată sursa de informare, adică numele persoanei, vîrsta, data şi localitatea de baştină. Urmărind cu atenţie aceste menţiuni, constatăm că textele au fost culese într-o perioadă îndelungată de timp, printr-o preocupare constantă peste ani. Astfel, există texte culese în 1963 de la Chiş Vasile din Copăceni (pag. 79), în 1965 de la Plăcintar Ionel din Copăceni, în 1970 de la Cherecheş Auriţa, descîntec la găină (pag. 95), dar cele mai multe texte au fost culese după 1990, cu mare frecvenţă în anul 2013.

În finalul părţii folclorice din volum, există un capitol intitulat „Repertoriul de cîntece” cu mai multe subdiviziuni: a). Colinde şi pricesne; b). Cîntece de dragoste, dor şi jale; c). Cîntece de muncă; d). Cîntece satirice; e). Cîntece de război, fiecare domeniu fiind exemplificat prin mai multe texte autentice, încărcate de un substanţial conţinut istoric. Iată un exemplu în acest sens, un cîntec de război: „Împărate, împărate,)Pune pace, nu te bate.)Că de cînd ai prins a bate)Nu mai sînt feciori pe sate.)Fetele-s nemăritate,)Nevestele văduvesc,)Bărbaţii le putrezesc.”

Încă o calitate a lucrării constă în faptul că textele, în versuri sau proză, aparţinînd folclorului literar, sînt reproduse în bună parte printr-o pronunţare fonetică specifică locului, fără a folosi însă semnele grafice diacritice utilizate în studiile ştiinţifice de fonetică. Oricum cititorul ardelean poate reconstitui fără greş pronunţia originală.

Bogăţia textelor folclorice face lectura cărţii plăcută, atrăgătoare şi relaxantă.

Partea istorică a lucrării, ce aparţine lui Valentin Vişinescu, expusă pe copertă prin titlul „eroii noştri” prezintă o seamă de personalităţi ce s-au născut în cele două localităţi ori au activat aici. Aflăm astfel informaţii interesante despre Eugen Pătăcean, Simion Balint, dr. Simion Romanţai, Constantin Podani. Alte nume sînt menţionate fiindcă au avut preocupări în domeniul folclorului, publicînd în „Foaia poporului” sau în „Ogorul şcoalei” creaţii populare din această zonă. În capitolul „Vatra folclorică” se vorbeşte despre Horaţiu Borza, Emil Mureşan, Nicolae Mureşan, Elena Rîşniţă, Gligor Nicoară şi Simion Nicoară.

Citind aceste pagini, cititorul va fi cu siguranţă nedumerit de ce este inclus aici Pătăcean George care din cele prezentate (pag. 17) nu are absolut nici o legătură ce satul Copăceni. Şi tot aşa provoacă zîmbete existenţa între „eroii noştri” din Copăceni a actorului şi omului de cultură din Turda, George Bossun, pentru simplul motiv că şi-a construit aici o casă de vacanţă unde şi-a petrecut apoi ultimii ani de pensie şi căruia autorul îi acordă un loc mult privilegiat, atît ca număr de pagini, cît şi ca aşezare prioritară în carte, schimbînd ordinea cronologică şi alfabetică, comparativ cu Simion Balint – unul din prefecţii lui Avram Iancu în Revoluţia de la 1848, de fapt, după părerea noastră, cea mai marcantă personalitate din întregul volum.

Un merit al cărţii, prin interesul ce-l va suscita în rîndul localnicilor din cele două localităţi, este prezentarea listei cu toţi participanţii la Primul Război Mondial, după o evidenţă a Societăţii Astra întocmită de Teodor V. Păcăţean în 1922. Aflăm de aici că deşi cele două sate sînt localităţi mici, numărul participanţilor este foarte mare: din Sînd (Sănduleşti) 98 bărbaţi, dintr-o populaţie de 522 „suflete”, iar din Copand (Copăceni) 75, din 512 locuitori. Tabelele mai cuprind numărul morţilor, răniţilor, al femeilor văduve, al copiilor rămaşi orfani.

La fel de tulburător este şi tabelul cu participanţii la cel de Al Doilea Război Mondial, unde din Sănduleşti au fost duşi, adică concentraţi, că de bună seamă nu au dorit şi nu au mers de bună voie, 41 de combatanţi iar din Copăceni 51.

Prin prezentarea acestor tabele, deşi nu face nici un comentariu, prof. Valentin Vişinescu, ce a cunoscut în anii copilăriei tragediile războiului, apoi foametea şi sărăcia din anii următori, dă cititorilor o temă majoră de cugetare; risipa de oameni, prăpădul şi nenorocirile aduse de războaie, ce nu sînt provocate din voinţa lui Dumnezeu, ci din orgoliul unor oameni politici şi de ideologia absurdă, dar interesată, a unor partide.

Prezentarea grafică a lucrării, calitatea hîrtiei şi a tiparului, coperta, reproducerile foto de la pag. 233-238, asigurate de editura menţionată, dau acestei cărţi eleganţă şi atractivitate.

Ioan BEMBEA

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.