Diplomaţii străini au ignorat gravitatea Kristallnacht-ului lui Hitler

Der Spiegel

În jurul datei de 9 noiembrie 1938, naziştii au declanşat cel mai cumplit pogrom la care a asistat Germania după Evul Mediu. Pentru a comemora 75 de ani de la acest eveniment, o expoziţie organizată în capitala Germaniei prezintă relatările, pînă în prezent necunoscute, ale diplomaţilor străini prezenţi la Berlin în acea perioadă – dezvăluindu-ne cum aceste evenimente şocante nu au atras mai mult de o condamnare vagă din partea oficialilor.

Consulul general britanic la Berlin, Robert Townsend Smallbones, este un astfel de caz. La momentul declanşării Kristallnacht, consulul văzuse deja o mare parte a lumii şi petrecuse opt ani în Germania, în cadrul corpului diplomatic britanic. În pofida faptului că în Germania era la acel moment o dictatură nazistă, britanicul de 54 de ani avea o părere extrem de bună despre germani. Dată fiind părerea sa despre germani, reprezentantul Imperiului Britanic a fost cu atît mai uimit de evenimentele de la începutul lunii noiembrie 1938. La Paris, Herschel Grünspan, un refugiat evreu de 17 de ani originar din Hanovra (nordul Germaniei), l-a împuşcat pe diplomatul german Ernst vom Rath într-un act de protest împotriva politicilor lui Hitler privind evreii. Dacă la început naziştii au urmărit doar evreii din regiunea Hesse din jurul Frankfurtului, după moartea lui Rath, la 9 noiembrie, pogromurile s-au răspîndit în întregul Reich, fiind incendiate sinagogi, sparte vitrinele magazinelor evreieşti şi mii de oameni duşi în lagăre de concentrare şi maltrataţi.

Pînă la 1.500 de oameni au murit în jurul zilei de 9 noiembrie în cel mai cumplit pogrom din Germania după Evul Mediu.

Diplomaţii au condamnat aproape în unanimitate crimele, actele de violenţă şi distrugerile. Spre exemplu, britanicii au descris pogromul drept o “barbarie medievală”, brazilienii l-au numit “un spectacol dezgustător”, iar diplomaţii francezi au scris că “brutalitatea” acestuia a fost depăşită doar de “masacrele comise asupra armenilor”. Cu toate acestea, nicio ţară nu a rupt relaţiile diplomatice cu Berlinul şi nici nu a impus sancţiuni, cu excepţia Washingtonului, care şi-a a rechemat ambasadorul. Mai important, în cazul majorităţii ţărilor, graniţele au fost în mare parte închise pentru cei aproximativ 400.000 de evrei germani.

Cu toate acestea, diplomaţii au fost nedumerit de ce naziştii acţionează atît de violent, avînd în vedere prejudiciul creat pentru reputaţia lor internaţională.

Aşa cum au descoperit istoricii după cel de-al Doilea Război Mondial, Hitler a profitat pur şi simplu de oportunitate. Hitler se afla la München în după-amiaza zilei de 9 noiembrie, atunci cînd a aflat de moartea lui Rath. În aceeaşi zi, conducerea nazistă s-a întîlnit, ca în fiecare an, pentru a comemora puciul eşuat din 1923.După ce s-a consultat cu Hitler, ministrul propagandei, Joseph Goebbels, i-a instigat pe ceilalţi oficiali prezenţi la şedinţă. Aceştia au dat instrucţiuni soldaţilor nazişti, deja porniţi împotriva evreilor.

Represiunea a început în acea noapte.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.