CENTENARUL DESCOPERIRII IZOTOPILOR

În anul 1913, constatînd dificultatea de separare a cîtorva elemente ale căror mase sînt diferite şi cu comportamente chimice identice, britanicul Frederick SODDY a fost acela care a descoperit un nou concept: acela de izotop.

Izotopii unui element chimic sînt atomi ale căror nuclee diferă prin numărul lor de neutroni, dar comportă acelaşi număr de protoni. În consecinţă, masele lor sînt diferite, dar ocupă acelaşi loc în sistemul periodic al elementelor. Izotopii au aceleaşi proprietăţi chimice, dar proprietăţile lor fizice sînt puţin diferite. Unii izotopi sînt stabili, alţii sînt instabili şi radioactivi. În natură se găsesc atît izotopi stabili (ai elementelor pornind de la hidrogen la plumb) cît şi izotopi radioactivi. Cîţiva dintre cei radioactivi există deja de la geneza Pămîntului (de ex. potasiul-40). Alţii sînt produşi prin reacţii nucleare ce au loc în spaţiu (de ex. carbonul-14).
Inventarea spectrometrului de masă de către Francis ASTON a stat la originea numeroaselor descoperiri, permiţînd prima separare a izotopilor unui element, care, pînă atunci, erau de neseparat. Aplicaţiile rezultate din aceste dezvoltări au revoluţionat toate disciplinele, toate domeniile de cercetare (fizică, chimie, arheologie, medicină, biologie, mediu, energie, spaţiu, sănătate, climatologie etc.)
Conceptul de izotop este astăzi cotidian pentru mulţi cercetători, reprezentînd un motor constant de inovare.

În ţara noastră, o importantă contribuţie în acest domeniu     l-au adus Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice şi Moleculare (INCDTIM) Cluj-Napoca şi Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice (ICSI) Rîmnicu Vîlcea.
În domeniul atît de complex al izotopilor, autorul acestor rînduri, în cei 40 de ani de activitate la INCDTIM, a publicat următoarele lucrări:
În ţară: – Obţinerea şi aplicaţiile izotopilor stabili, (Acad. Română, IFA-IS-36, 1966); Izotopii stabili, (Ed. Tehnică, 1968); Separarea izotopilor prin termodifuzie, (Ed. Academiei RSR, 1972); Separarea tritiului, (Ed. Dacia, 1987) (Premiul Academiei “G. Spacu”, 1987); Zirconiul şi implicaţiile sale în energetica nucleară. (Ed. Tehnică, 1989); Geocronolgie nucleară, (Ed. Dacia, 1998); Elemente de energetică nucleară, (Ed. Dacia, 2009).

În străinătate: Methods of Separating Stable Isotopes, (MLM-1296, AEC Monsanto Research Corporation, Ohio, USA,1963); Thermal Diffusion in Isotopic and Gaseous Mixtures, (Fortschritte der Physik, 15, 1, Berlin 1987); Thermal Diffusion – A Bibliography, (IAEA, Vienna, 1968); The Thermal Diffusion Column. Theory and Practice with Particular Emphasis on Isotope Separation, (VEB Deutscher Verlag der Wissenschaften, Berlin, 1968); Les Isotopes Stables, (Commisariat a l’Energie Atomique, CEA-Bib-136, Paris, 1970); Deuterium and Heavy Water. A Selected Bibliography, (Elsevier, Amsterdam, 1975); Separation of Isotopes by Thermal Diffusion, (USERDA, ERDA-tr-32 Report, Oak Ridge, Tenn. USA, 1975); Tritium Isotope Separation, (CRC Press. Inc. Boca Raton, Florida, USA,1993); Thermal Diffusion Bibliography 1965-1995, (Cluj – Nagoya Univ. Japan, 1996); AVLIS-U Researches and Developments in the World, (p. 5-15), şi Uranium-235 Enrichment by Laser Method – A Selected Bibliography, (p. 332-341), (The 9th. Intl. Workshop on Separation Phenomena in Liquids and Gases,.Beijing, 2006,China); Separation of Heavy Oxygen Isotopes. A Survey, (p.135-142) şi Separation of Heavy Oxygen Isotopes – A Selected Bibliography, (p. 143-149), (The 10th Intl. Workshop on Separation Phenomena in Liquids and Gases, Angra dos Reis, 2008,Brazil) .

Cu ocazia celei de a 100-a aniversări a descoperirii izotopilor, Societatea Franceză de Izotopi Stabili (SFIS) a programat o Sesiune Ştiinţifică specială în data de 3 decembrie 2013, la Paris.
Dr. Gheorghe VĂSARU
gvasaru@hotmail.com