Philippe Gustin: E păcat ca parteneriatul dintre Franţa şi România să fie redus la problema Schengen şi romi

Ambasadorul Franţei în România, Philippe Gustin, îndeamnă la un plus de reţinere în dezbaterile privind intrarea României în spaţiul Schengen şi situaţia romilor.  El a afirmat, într-un interviu acordat AGERPRES, că declaraţiile politicienilor francezi din ultimele săptămîni în legătură cu o posibilă amînare a aderării ţării noastre la Schengen trebuie citite în cheia alegerilor municipale din Franţa.

AGERPRES: E un subiect despre care se vorbeşte mult în ultimele săptămîni – dosarul Schengen. Au fost declaraţii ale politicienilor din Franţa. Declaraţiile făcute de primul-ministru, de ministrul de Interne reprezintă poziţia oficială a Franţei?
    Philippe Gustin: Cred că trebuie să spunem foarte clar, de la început, ce este Schengen. Mulţi vorbesc despre asta fără să ştie despre ce e vorba. În plus, se amestecă multe aspecte. Schengen este o chestiune tehnică, care, în timp, a devenit o chestiune politică – o chestiune de politică internă aici, în România, şi în mare parte din statele europene, mai ales cînd se apropie alegeri. Azi, pentru România, să nu fie în Schengen înseamnă, concret, că cei care merg într-un stat membru Schengen sînt nevoiţi să stea să le fie controlate paşapoartele. Asta înseamnă apartenenţa la Schengen. Decizia în ceea ce priveşte intrarea în spaţiul Schengen pentru România, dar şi Bulgaria (vă reamintesc că cele două state sînt legate) va fi luată într-un Consiliu la care vor participa toate statele membre. Iar decizia va fi colegială. Cred că azi este urgent să aşteptăm această decizie colegială şi e şi mai important să nu amestecăm lucrurile. Să nu facem un amalgam între această chestiune tehnică, ce priveşte libera circulaţie, un drept care vine din calitatea de stat membru al UE, şi în fine, un ultim aspect care e legat de toate acestea este dreptul de muncă – ce va fi acordat pentru muncitorii români în alte state membre ale UE, şi în Franţa, de la 1 ianuarie 2014.

AGERPRES: Acum spunem: spaţiul Schengen presupune respectarea unor reguli, să vedem dacă România respectă aceste reguli. Iar premierul, cînd a venit la Bucureşti, a spus “România este pregătită”. De unde vine schimbarea de ton?
    Philippe Gustin: Nu e vorba de o schimbare de ton. Cred, repet, că e important să vedem cum arată situaţia în momentul în care va fi luată decizia de aderare. Această decizie va fi luată la Consiliul JAI, de o manieră colegială. Cred că nu trebuie să transformăm chestiunea într-una franco-română, mai sînt şi alte state care trebuie să se pronunţe…

AGERPRES: Dar Franţa are un parteneriat strategic cu România…
    Philippe Gustin: Da, dar România are parteneriate strategice şi cu alte state. E drept că în parteneriatul strategic scrie că Franţa va fi alături de România în drumul său spre Schengen. Şi asta facem, situaţia nu s-a schimbat. Şi cred că este în interesul tuturor să renunţăm la pasiunea cu care am intrat în această dezbatere, să revenim la chestiuni tehnice, să aducem toate elementele în discuţie, aşa cum se va întîmpla în ziua în care va fi luată decizia.

 AGERPRES: S-a vorbit mult în ultimele săptămîni şi despre situaţia romilor, chestiune aflată pe agenda comună a României şi a Franţei. Există o cooperare – poliţişti români care au mers în Franţa… funcţionează cooperarea în legătură cu acest subiect?
    Philippe Gustin: În primul rînd cred că e vorba de un subiect care trebuie tratat cu multă modestie. Dacă ar fi existat o soluţie-minune cred că problema ar fi fost rezolvată, sînt multe persoane inteligente pe lume. E o problematică europeană, care nu mai este doar obiectul unei cooperări între Franţa şi România şi e o chestiune care ar trebui privită dintr-o perspectivă globală. Concret, adevăratul subiect e că în România chestiunea romilor se pune la modul următor: românilor le e greu să accepte că romii sînt români, dar şi romilor le e greu să accepte că sînt români. E o problemă care ţine de traiul comun a două comunităţi care se ignoră sau se resping una pe cealaltă. Din punct de vedere juridic, o spun mereu, România a pus în aplicare un arsenal legislativ de discriminare pozitivă: aveţi locuri rezervate în şcoli, în universităţi pentru romi. Dar, după cum bine se vede, nu e de ajuns. Mentalităţile trebuie să evolueze. Este şi scopul politicii bilaterale pe care o aplicăm. Această politică trebuie să aibă în vedere două aspecte: pe de o parte, sînt aceste politici de incluziune care trebuie aplicate aici, în România, şi în Franţa pentru cei care vor să rămînă pe teritoriul francez. Dar să nu ne mai ascundem cu capul în nisip şi să recunoaştem că există o problemă cu aceste populaţii cînd nu respectă legea. Franţa are o lungă tradiţie de imigraţie, spre deosebire de România, care e mai degrabă o sursă de emigraţie. Franţa a primit întotdeauna străini pe teritoriul ei şi ceea ce aşteaptă de la cei pe care îi primeşte este ca aceştia să respecte legea. De ce aceste persoane nu respectă legea franceză? Să spunem adevărul, o mare parte dintre ele sînt victime ale traficanţilor de fiinţe umane. Sînt exploatate pentru cerşit sau prostituţie. Ajungem la cel de-al doilea aspect al cooperării, care este excelentă: în Franţa sînt în permanenţă 17 poliţişti români, alţi 25 vin în perioadele estivale. Asta ne-a permis un salt calitativ excepţional în ceea ce priveşte identificarea acestor reţele. Trebuie acum să mergem pînă la capăt cu aceste măsuri, să destructurăm aceste reţele, pentru ca persoanele care le-au căzut victime să-şi decidă singure soarta.

AGERPRES: Ce spun investitorii francezi despre ce se întîmplă?
    Philippe Gustin: Ceea ce nu vor investitorii francezi este să existe momente de tensiune între cele două ţări şi să nu se ajungă ca de aici să fie afectate toate celelalte aspecte care apar în parteneriatul strategic. Relaţiile economice între Franţa şi România sînt foarte bune, sînt în avantajul Franţei şi al României. Dau mereu acest exemplu: Dacia-Renault înseamnă 3% din PIB-ul României. E cel mai mare exportator al României. Majoritatea marilor companii franceze care sînt aici sînt pe primele locuri în sectoarele lor de activitate. Cred că aceste lucruri pozitive trebuie scoase în faţă cînd vorbim de parteneriatul strategic şi să le dezvoltăm, pentru că România are un interes în acest sens, pentru că Franţa are un interes, e un joc, în cele din urmă, cu ambele părţi în cîştig. Aceasta este de fapt baza parteneriatului strategic. Repet: ar fi păcat să reducem parteneriatul strategic la chestiunea Schengen sau doar la situaţia romilor.

AGERPRES: Din acest punct de vedere, regionalizarea pe care vrea să o aplice Guvernul e văzută ca un avantaj, deschide perspective pentru investitorii francezi?
    Philippe Gustin: Cred că, la modul general, ceea ce-i interesează pe investitori este să fie nevoiţi să vorbească cu cît mai puţini interlocutori cu putinţă. Ştiţi că aproape am făcut turul României şi cînd mă întîlnesc cu prefecţii, cu primarii, cu preşedinţii de Consilii Judeţene le explic mereu că dacă vor să atragă investitori trebuie ca totul să funcţioneze ca un ghişeu unic. Cînd faci o investiţie, mai ales cînd faci o investiţie într-o ţară străină, pe care nu o cunoşti prea bine, cînd nu-i ştii limba şi toate prevederile legale aplicabile, e foarte important să vorbeşti cu o singură persoană care să te ajute. În acest context, da, regionalizarea ar putea fi o cale de a evita cazurile în care trebuie să vorbeşti cu foarte mulţi oameni. Mă gîndesc îndeosebi la chestiunile care ţin de infrastructură: o şosea, o autostradă traversează de multe ori mai multe judeţe. Aceste investiţii, ştiţi bine, sînt capitale pentru România de mîine. Trebuie văzut cum e mai bine: să vorbeşti cu fiecare preşedinte de Consiliu Judeţean, cu reprezentantul fiecărui oraş traversat de autostradă sau e mai bine să vorbeşti cu şeful unei regiuni care va avea toate pîrghiile? Din punctul meu de vedere, cred că cea de-a doua soluţie este mai bună. Iată unul dintre elementele care ar putea pleda pentru regionalizare.

AGERPRES: Aţi vizitat multe judeţe. Aţi fost la Cluj recent şi v-aţi întîlnit cu studenţii. În România numărul celor care studiază franceza este în scădere. Mai joacă vreun rol francofonia în învăţămînt?
    Philippe Gustin: Nu sînt de acord că sînt din ce în ce mai puţini. Eu cred că nu au fost niciodată atît de mulţi să înveţe franceza în România aşa cum se întîmplă acum. Doar că se învaţă diferit. Acum 50-60 de ani, chiar acum 23 de ani, învăţarea limbii franceze pentru un tînăr însemna şi descoperirea unei culturi. Adică învăţau franceza ca să poată citi Hugo sau Balzac. Franceza era într-o poziţie, să nu zic de monopol, dar aproape, pentru că engleza era foarte puţin cunoscută în România. Acum această concurenţă există. Trebuie să recunoaştem. Românii au un spectru lingvistic care le permite să înveţe mai multe limbi străine. Sper ca printre acestea să se numere şi franceza. Vă mai spun că azi 40% dintre elevi învaţă limba franceză. E mult. E bine.

AGERPRES: E mai puţin ca înainte…
    Philippe Gustin: Nu sînt sigur. Ceea ce văd însă, cînd vorbesc cu tinerii pe stradă, primul reflex este să-mi răspundă în engleză. Dacă insist şi pun întrebarea din nou în română şi spun că prefer să vorbim în română sau franceză, dacă ştiu, descopăr că ştiu adesea şi un pic de franceză. Dar primul reflex, cînd văd un străin, este să apeleze la acest esperanto minimalist care este astăzi engleza şi care îţi permite să comunici aproape peste tot în lume. Dar mai este încă loc pentru franceză şi cred că francofonia este un atu pentru România. Pentru că e vorba de o limbă, de valori, şi este şi un atu pe pieţele externe. De-a lungul anilor, în jur de 50.000 de tineri din Africa au studiat în România. Astăzi nu mai sînt chiar tineri, dar această “resursă” este extrem de importantă pentru România pe continentul african. Eu întîlnesc tot timpul tineri africani care au învăţat limba română aici. Această carte a francofoniei permite ca, pe continentul african, care este continentul viitorului, România să joace o carte economică, lingvistică, culturală, de valori de asemenea. Cred că este un atu pentru România, iar România este singura ţară din zonă care are acest atu.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.