Integrarea este încă o provocare pentru SUA, după patru secole de imigraţie

EFE

Reforma în domeniul imigraţiei, pe care preşedintele american Barack Obama încearcă să o treacă prin Congres, este ultimul episod al unei realităţi care s-a repetat de-a lungul ultimilor 400 de ani în SUA, cu provocarea de a asimila valurile succesive de imigranţi, care în definitiv au format esenţa însăşi a ţării. De la venirea primilor colonizatori europeni la începutul secolului XVII (majoritar britanici, germani şi olandezi), noile valuri migratoare din toate colţurile lumii nu au încetat să aflueze în SUA, provocînd un conflict între cei recent veniţi şi cei instalaţi cu multe generaţii înainte.

“Doar între 1 şi 2% din populaţia actuală a ţării noastre descinde din primii colonizatori veniţi acum 400 de ani. De la originile lor, SUA nu numai că au învăţat, dar au şi progresat datorită multiculturalităţii”, este de părere analistul politic şi scriitorul Michael Baron. Deşi s-a confruntat timp de mai multe secole cu mari afluxuri migratoare (atît externe cît şi interne), SUA încă nu au găsit formula care să permită să amortizeze şocul social pe care îl presupune imigraţia. Marea dezbatere privind reforma se axează acum pe faptul dacă imigranţii fără acte, care rezidă acum în ţară şi care sînt cifraţi la circa 11 milioane, trebuie sau nu să aibă acces la cetăţenie.

La începutul secolului XX, iar în vremea aceea şcolile publice din New York aveau o sarcină fundamentală: “americanizarea” celor recent veniţi. Acum lucrurile s-au schimbat, iar noua sarcină este prezervarea multiculturală”, spune Baron.

La mijlocul secolului XIX, marile migraţii ale irlandezilor şi germanilor din Europa, din cauza foametei, spre centrele industriale ale SUA – pînă atunci imigraţia tindea să se deplaseze spre vestul ţării – au presupus prima ciocnire culturală, între cei care puteau deja să se considere “nativi” – majoritar protestanţi şi descendenţi din primii colonizatori – şi cei nou veniţi, majoritatea catolici.

A doua mare schimbare s-a produs la începutul secolului XX, cînd imigraţia europeană nu a mai venit din ţările din nordul Europei, ci din sud şi est, precum Italia, Grecia sau Polonia. Tendinţele actuale în imigraţie nu s-au consolidat pînă în 1965, cînd preşedintele democrat Lyndon B. Johnson a promulgat Legea Imigraţiei, care, între altele, a pus capăt sistemului cotelor în vigoare din anii “20, concepute pentru a favoriza imigraţia din Europa.

Latino-americanii au început să vină atunci masiv în SUA, aşezîndu-se mai întîi în marile oraşe din California, Texas şi New York, unde s-au bucurat de o oarecare bunăstare, întreruptă în 2008, ca urmare a izbucnirii crizei ipotecare. De atunci, imigraţia provenită din America Latină a scăzut progresiv, iar în ultimii ani a fost depăşită de cea asiatică. Datorită progresului economic înregistrat de Mexic, nu va mai exista “niciodată” un val migrator provenit din această ţară.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.