Janet Yellen, nominalizată la şefia Fed, cea mai puternică femeie din lume

El Mundo

Barack Obama a anunţat nominalizarea lui Janet Yellen în funcţia de preşedinte al Rezervei Federale (Fed) a SUA. Succedîndu-i Ben Bernake, ea va deveni prima femeie care va ocupa această funcţie în istoria de o sută de ani a Băncii Centrale americane. Ideea de “a ajuta” economia ţării intra în planurile lui Yellen, fiică a unui medic, de cînd a plecat din Bay Ridge, Brooklyn, pentru a studia la Yale. Aici i-a fost mentor James Tobin, laureat al premiului Nobel pentru Economie, admirator al “keynesianism-ului” şi adept al folosirii guvernului pentru a face să crească economia în vremuri de criză.

Ca vicepreşedinte al Fed, Yellen a pledat pentru menţinerea unor dobînzi mari pentru a contracara inflaţia, dar în 2007 a fost prima care a avertizat asupra riscului de recesiune din cauza boom-ului imobiliar. Acum este adepta cumpărării de bonuri de Trezorerie, la care recurge lunar Fed pentru a injecta mai mulţi bani în economie. Anul trecut a spus că această măsură trebuie să se prelungită şi după 2014, deşi Fed preconizează să o retragă la mijlocul anului viitor.

Yellen are o lungă experienţă în politica monetară la Banca Centrală şi în sistemul regional al Fed: a fost şase ani preşedinte al Rezervei Federale din San Francisco, înainte de a deveni vicepreşedinte al Fed în 2010.

Pentru Obama, numirea lui Yellen reprezintă o mare oportunitate politică: cea de a-l alege pe primul democrat în fruntea Fed, de cînd preşedintele Carter l-a numit pe Paul Volcker. Yellen este lăudată de stînga democrată, de exemplu de Paul Krugman, editorialist la New York Times şi foarte critic cu politica economică a lui Obama. “Este foarte deschisă la minte şi o contrapondere la ulii republican ai inflaţiei, care sînt de părere că trebuie să sărbătorim ca în 1979”, a scris Krugman. “Este candidata Fed a oamenilor oneşti. Este oare prea cinstită pentru Casa Albă?”, s-a întrebat şi economistul Jeffrey Sachs.

Yellen nu este deloc marxistă, ci dimpotrivă, este milionară. Este unul din cei mai bogaţi membri ai Rezervei Federale, parţial datorită investiţiilor sale estimate la 3,6 -10 milioane de euro în 2012, potrivit datelor publicate de Fed în august. Are deja sprijinul publicaţiei The Economist, ce nu poate fi bănuită de vederi de stînga, considerînd-o “porumbel” ca şi Summers, dar o alternativă mai bună: “Va fi ca Bernanke: tehnocrată şi axată pe controlul meticulos al datelor. Stilul său precaut şi orientat spre consens va minimaliza surprizele”.