Film

“Un înger în infern”, un înger în infernul drogurilor

Un înger în infern/Un angelo all’ inferno (producţie Nuova Media Italia, 2012; producător Michele Cali) este, fără exagerare, un film cutremurător. Unul care trebuie văzut şi sper ca filmul să ajungă şi în România, să fie vizionatde cît mai multă lume.

Filmul regizorului Bruno Gaburro (n. 1939) interesează din mai multe motive, toate întemeiate şi argumentate. Filmul în sine, prin tematica abordată – consumul şi dependenţa de droguri ca temă de bază – se aliniază altor trei filme regizate de Bruno Gaburro, toate cu tematici sociale, situaţii din realitatea imediată, Il cielo puo attendere (2005; donarea de organe), Giorni perduti (2006; alcoolul), Prima della felicita (2010; sănătatea mentală), filme care, luate împreună, ar trebui toate să fie văzute şi în România, temele avînd relevanţa lor şi la noi. Un înger în infern abordează consumul şi dependenţa de droguri. Miza este însă mult mai mare. Este drama tinerilor lipsiţi de afecţiune, conflictul între generaţii, divorţul şi urmările sale asupra adulţilor şi copiilor, educaţia în şcoli, acţiunile de prevenţie a consumului de droguri, accesibilitatea la droguri, societatea de consum, teme general valabile deja, cunoscute, familiare. Teme care generează mese rotunde, anchete sociale, filme, cărţi şi articole, talk – show – uri, rezultatele nu sînt cele aşteptate din păcate.

Cum în România numărul consumatorilor de droguri este în creştere, consider că Un înger în infern trebuie văzut, adus şi distribuit, fiind filmul care poate genera discuţii şi ‘n’ luări de poziţii, de la specialişti (medici, ofiţeri de poliţie, psihologi, psihiatri, guvernanţi, profesori, sociologi, istorici,…) la cei direct implicaţi, părinţi, tineri sau adulţi consumatori de droguri. Filmul odată prezentat, poate genera discuţii live post vizionare, cîştigurile putînd fi enorme, în planul informaţiilor de profil şi nu numai.

Desigur, Un înger în infern poate fi văzut ca un film documentar pe tema drogurilor şi a consumului de droguri. Poate fi văzut ca un film avertisment, un film educativ prin semnalul de alarmă tras, drogurile care ucid, drogurile care destramă relaţii interumane,… Poate fi văzut ca un film artistic cu o tematică bine ancorată în realitatea cotidiană. Artisticul este dat de distribuţia filmului – Giancarlo Giannini, Emilia Verginelli, Roberto Farnesi, Laura Adriani, Chiara Conti, Luca Ward, Maurizio Mattioli, Giorgia Wurth, Michele Cesari – , de inspiratul regizor Bruno Gaburro (filmografie bogată, teme diverse, Ecce Homo, Scandal în familie, Jocuri erotice, Crimă în lumea modei, Copiii nimănui,…), de echipa artistică care i-a stat alături, Sergio Rubini (imagine), Roberto Conforti (costume), Vanio Amici (montaj), Paolo Vallesi (muzica), Simone Corami şi Emanuelle De Amicis (scenariul), Dardano Sacchetti (subiectul).

Mă opresc în finalul rîndurilor de faţă, asupra unui nume important al distribuţiei, Giancarlo Giannini (n. 1942). A absolvit Academia Naţională de Artă Dramatică din Roma, debutul pe marele ecran avînd loc în 1965, cu un rol în ‘Fango sulla metropoli’. Giannini s-a făcut repede remarcat, engleza şi franceza vorbite curent aducîndu-i multe producţii peste Ocean. Dacă e să amintesc cîteva filme cunoscute şi văzute de noi, atunci mă opresc asupra următoarelor filme, Secretul din Santa Vittoria, Hannibal (rolul ‘Inspectorul Pazzi’), Casino Royale şi Quantum of Solace (în ambele rolul lui ‘Rene Mathis’), Swep Away, Man on Fire, Prima noapte de linişte (1972; cu Alain Delon, Lea Massari, Alida Valli), Celluloide (1996; cu Anna Falchi şi Christopher Walken), Darkness, Seven Beauties – film care i-a adus nominalizarea la Oscar pentru actor în rol principal,… Am amintit de Oscar, trebuie adăugat faptul că Giancarlo Giannini a obţinut premii importante cum sînt David Di Donatello (cel mai bun actor în 1972, 1984, 1996, 2002), Nastro d’ Argento (1973, 1974, 1999), Nasto d’ Argento pentru rol secundar, premiu la Cannes (1973).

Un înger în infern este un film cutremurător, din care sînt foarte, foarte multe de învăţat şi reţinut. Am avut privilegiul să văd acest film, îmi doresc mult, foarte mult ca el să fie vizionat de cîţi mai mulţi.

Demostene ŞOFRON

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.