Dreapta xenofobă olandeză, avantajată de criza economică

Geert Wilders, liderul dreptei xenofobe olandeze, se plasează în fruntea celor care critică guvernul pentru starea precară a finanţelor. Deşi liberalii şi social-democraţii au împreună 79 de mandate – dintr-un total de 150 mandate în Parlament – guvernul olandez nu are majoritate în Senat. În situaţia actuală, cu o ţară în recesiune şi în afara listei primilor cinci cei mai competitivi din lume, cabinetul are probleme pentru a aproba legile.

Cifra şomajului este greu de digerat într-o ţară care a fost implacabilă în acest domeniu cu partenerii săi comunitari. Şi totuşi Olanda are “o infrastructură sanitară fantastică, servicii publice excelente şi pieţe eficiente”, potrivit Forumului Economic Mondial. Şi este vecină cu Germania, locomotiva economică a Europei. Pe plan intern însă, pare supusă ciclului populist, care o urmăreşte în ultimii ani. Criticile primite de ambele părţi ale spectrului parlamentar i-au dat din nou avînt lui Geert Wilders, preşedintele Partidului Libertăţii.

Dacă ar avea loc mîine alegeri legislative, sondajele creditează partidul lui Wilders cu 33 de mandate. În prezent are doar 15, dar retorica sa a devenit mai ascuţită ca oricînd. El i-a cerut premierului Mark Rutte “să plece” şi a glumit chiar asupra capacităţii sale de a înţelege realitatea economică, subliniind ironic că şi-a obţinut “diploma la Ibn Ghaldoun”, o şcoală musulmană care a fost închisă din cauza proastei gestionări.

Lupta sa împotriva imigraţiei musulmane nu s-a schimbat, dar calul său de bătaie sînt acum românii şi bulgarii, care vor avea dreptul să-şi caute un loc de muncă în întreaga UE începînd din ianuarie 2014.

Wilders cîştigă teren, dar nici ceilalţi nu rămîn în urmă: Partidul Socialist şi radicalii de stînga sînt de aceeaşi părere şi au cerut la rîndul lor demisia lui Rutte. Liberalii au deplîns la rîndul lor că se optează pentru “măsuri pe termen scurt, care nu regenerează economia”. Olanda are nevoie, potrivit liderului lor, Alexander Pechtold, de “un plan structural, nu de pachete anuale de reduceri”.

În schimb Verzii cer mai multe locuri de muncă, iar democrat-creştinii, dispuşi să-i mai dea o şansă lui Rutte dacă schimbă direcţia, au decis să-şi exprime anticipat nemulţumirea: “Olanda este bolnavul Europei, pentru că nu vrea să se reformeze”.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.