Testul americano-israelian în Mediterana – o încercare de tatonare a apărării antiaeriene a Siriei

Oficiosul rus Rossiiskaia Gazeta a expus o versiune nouă referitoare la testul de marţi din Marea Mediterană. Citînd surse anonime din serviciile secrete de la Moscova, ziarul scria în ediţia sa on-line de miercuri că “nu a avut loc niciun test antirachetă israeliano-american, ci a existat o încercare de a devoala sistemul de apărare aeriană al Siriei”.

Media internaţionale au relatat că Israelul a lansat rachete-ţinte Blue Sparrow, pe care statul evreu a început să le utilizeze pentru testarea propriului sistem de apărare antirachetă încă din luna aprilie a acestui an. Se ştie că acestea sînt fabricate de compania israeliană Rafael. Blue Sparrow reprezintă o rachetă de dimensiuni nu prea mari, avînd o greutate de 228,2 de kg, diametrul- 203 mm, lungimea 3,66 metri, capabilă să dezvolte o viteză de circa 1000 m/sec..

În cazul lansării spre un teritoriu protejat de un sistem de apărare antiaeriană, acest tip de rachetă, care imită pe deplin una de luptă, toate componentele antiaerenei ar trebui să se declanşeze pentru a elimina ameninţarea. Într-un astfel de moment este foarte uşor de a localiza poziţiile sistemului antiaerian advers.

Se ştie de ce mijloace antiaeriene dispune Siria, scrie Rossiiskaia Gazeta. Este vorba de un puternic sistem de rachete antiaeriene “Buk-M2E”, de fabricaţie rusă. Complexul a fost construit cu mult timp în urmă, dar a fost modernizat, iar toate componentele sale au fost trecute în sistem digital. “Buk-M2E” anihilează toate tipurile de aeronave, inclusiv rachete de croaziera şi avioane “invizibile”. Recent, Siria a primit de la Rusia un nou complex de rachete-tun “Panţîr-S1” (Shell-S1 tun plus rachete, în clasificarea NATO), care detectează şi elimină cu uşurinţă avioane stealth, precum şi rachete “Tomahawk”. De asemenea, Damascul dispune şi de arme autopropulsate de tipul Şilka, tot de fabricaţie rusă.

Apărarea dinspre mare este asigurată de sistemele “Bastion”, ale căror rachete au o rază de acţiune de peste 300 de km. Aceste complexe sînt capabile de a distruge orice navă de război, chiar şi un portavion, indică publicaţia menţionată, cu referire la surse din serviciile secrete ruse.

Devoalarea şi distrugerea sistemelor de apărare aeriană înainte de agresiune a devenit o tactică obişnuită a SUA în toate conflictele de la sfîrşitul secolului XX şi începutul secolului XXI. Mai mult decît probabil, folosindu-se de rachetele-ţintă ale aliatului său din Orientul Mijlociu, Statele Unite au decis să testeze nu apărarea antirachetă a Israelului, ci apărarea aeriană a Siriei.

În direcţia teritoriului sirian au fost lansate ţinte, identificate ca rachete balistice de sistemele radar. Dacă Damascul ar fi reacţionat la provocare şi ar fi plasat în stare de alertă sistemul său de apărare antiaeriană, ar fi dat în vileag poziţiile sale antiaeriene. Conducerea militară de la Damasc a înţeles substratul şi nu a cedat provocărilor. Astfel au rămas necunoscute locurile exacte unde sînt amplasate radarele siriene, de altfel, mobile, care îşi pot schimba permanent locul de dislocare.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.