Încet, dar sigur, suprastructura şi confortul edilitar gospodăresc apropie Geaca de spaţiul european

DSC00800     • Dialog cu primarul comunei, ing. Ioan Miron •

– Domnule primar Ioan Miron, după ţinuta străzii, debutul toamnei reci se simte şi la Geaca, chiar peştele se pare că nu se mai zbenguie, ca săptămînile trecute, în apele liniştite, de pe a căror oglindă a dispărut, cel puţin în această dimineaţă, acea pictură excepţională a boltei cereşti şi a sălciilor pletoase ce împodobesc acest areal piscicol atît de controversat după apariţia legilor fondului funciar, de cînd peştele vine la mal adus doar de … undiţe, nu şi de năvoade.

Dar nu cu piscicultura vreau să consum spaţiul rezervat dialogului nostru, domnule primar, ci cu primenirile evidente din suprastructura comunei, carDSC00797e, pînă acum 5 – 6 ani, se înscria în formula: ‘’locuri în care nu se întîmplă nimic’’. Îmi aduc aminte că aţi renunţat la un post de conducere al unei societăţi comerciale pentru fotoliul de primar al comunei dumneavoastră, o comună de gradul trei, care bătea pasul pe loc, cu şcoli şi cămine culturale de… modă veche, drumuri…obosite, o comună pe apă, dar fără apă în gospodăriile sătenilor şi o Primărie cu un spaţiu impropriu, în care discutam cu primarul din acea vreme, iar şoarecii se plimbau nestingheriţi pe la picioarele noastre, de parcă erau mesagerii SRI-ului trimişi în misiune…

• Da, a fost o perioadă cînd nu s-a tranşat nimic în favoarea comunei, centralismul trecutului încăDSC00796 domina managementul factorilor de decizie din administraţia unităţii noastre, or să întinzi mîna doar cînd ţi se dă cu ţîrîita, nu poţi ţine pasul cu pretenţiile prezentului care, în pofida crizei financiare, are un dinamism destul de provocator, care te mobilizează, îţi dă bătăi de cap, te obligă să alergi pe toate tronsoanele ce pot deschide finanţări interne sau europene.

– Se pare că nu aţi alergat degeaba, ba chiar nici nu păreţi obosit, dacă privim spaţiul în care ne aflăm şi geografia noilor investiţii ale comunei.

• Un şef de administraţie publică, fie el la comună, oraş sau judeţ, dacă simte oboseala trebuie să facă pasul lateral, pentru a nu bloca dinamica firească a mişcării. Şi pentru că aţi amintit de spaţiul în care ne aflăm, trebuie să subliniez faptul că sînteţi primul reporter pe care îl primesc în biroul meu din noua primărie, acesta fiind şi primul interviu pe care îl dau cotidianului ,,Făclia’’, înainte de a inaugura oficial această importantă investiţie ce oferă o serie de servicii publice comunităţii locale şi nu numai.
DSC00801
– Mulţumindu-vă pentru exclusivitate, vă rog să prezentaţi cele două clădiri de sub acelaşi acoperiş, care schimbă plăcut arhitectura centrului localităţii dmneavoastră.

• Amplasamentul Primăriei şi al Căminului cultural a rămas acelaşi, schimbîndu-se acoperişul şi ceea ce se află sub el. Printr-un proiect finalizat anul trecut, s-a regîndit compartimentarea celor două instituţii, iar spaţiul rezervat primăriei a fost mansardat, obţinîndu-se spaţii corespunzătoare desfăşurării unor prestaţii calitatDSC00802iv superioare pentru serviciile solicitate de contribuabili. Suprafaţa utilă este de 288 mp, aici intrînd opt birouri, sala de şedinte a deliberativului, spaţiul centralei termice, o sală pentru pauza de masă şi grupurile sociale pentru personal şi public.

Instituţia de cultură dispune de o sală de spectacole cu 200 de locuri, pentru care am şi achiziţionat 180 de scaune, are vestiare pentru artişti, o bucătărie necesară nunţilor, botezurilor şi altor evenimente din viaţa comunităţii, birou pentru administrator şi patru grupuri sociale. Ne străduim să achiziţionăm cît mai repede instalaţia de sonorizare şi alte dotări necesare desfăşurării activităţilor cultural-artistice, mai ales că avem un bun ansamblu artistic, ,,CetiniţaDSC00804’’, care deja a trecut de perioada pionieratului, îmbrăcîndu-i pe dansatori în frumoase costume naţionale de tradiţie, cumpărate cu bani din bugetul local. Efortul bugetar local pentru realizarea ambelor instituţii a fost de 772 mii lei cu TVA. Tot spaţiul construit are dotările electronice necesare pentru securitate PSI, de efracţie şi camere video.

– Deşi o bună parte din aşezările comunei se află pe lizierele lacurilor piscicole, ce însumează peste 250 ha, apa a creat probleme localnicilor pînă anul trecut. Cum aţi soluţionat această situaţie ?

• Cu puţin slalom prin întortocheatele furci caudine ale birocratismului românesc am reuşit, împreună cu colegul de la Ţaga şi Asociaţia ,,Cîmpia Transilvaniei’, să prindem un program european de finanţare aducţiune apă din sursa Gilău. Prin acelaşi proiect am reuşit să introducem şi canalizarea în Geaca, Sucutard şi Lacu, sate la care s-au conectat peste 200 de gospodării şi toate instituţiile şi societăţile comerciale de aici. Reţeaua de aducţiune – distribuţie măsoară aproape 25 km, are trei staţii de epurare, trei bazine de acumulare, tot atîtea staţii de pompare, însă lucrăm la extinderea reţelei prin efort financiar propriu.

– În drum spre noul dumneavoastră sediu, am văzut la Sucutard o şcoală, un cămin cultural şi o biserică în culori destul de proaspete, de parcă ieri şi-ar fi adunat zugravii… sculele (?)

• Sîntem o comună destul de îmbătrînită, cu doar 1654 de locuitori, nu avem prea mulţi şcolari şi preşcolari, dar avem unităţi de învăţămînt, de cultură şi de cult destul de bine întreţinute şi dotate corespunzător. Fără a insista, amintesc că spaţiul de învăţămînt din Sucutard a fost reabilitat anul trecut în colaborare cu fundaţia caritabilă ,,Dallfsen’’ din Olanda, ocazie cu care clădirea a fost racordată laDSC00808 apă şi canalizare, iar încălzirea se face cu convectoare cu gaz metan. Căminul cultural a fost reabilitat în totalitate, iar Biserica ortodoxă a fost sfinţită duminica trecută, eveniment onorat de prezenţa Mitropolitului Clujului, Maramureşului şi Sălajului, ÎPS Andrei Andreicuţ.

Şcoala din Geaca a fost reparată, igienizată, racordată la apă şi canal şi are autorizaţie de funcţionare. Majoritatea lucrărilor au fost făcute cu persoanele ce beneficiază de indemnizaţie la Legea nr. 416) 2001. Tot cu participarea acestora asigurăm şi întreţinerea spaţiilor de joacă pentru cei mici, în special la Geaca, Lacu şi Sucutard.

Instituţiile de cultură corespund desfăşurării activităţii artistice, căminul din Legii este nou, iar celelalte sînt bine întreţinute. Acum îl reabilităm pe cel din Chiriş cu bani din bugetul comunei.

– Aici, domnule primar, la centimetrul 0 al comunei, aţi terminat un şantier şi aţi deschis altul chiar în curtea primăriei. Ce rînduiţi acolo?DSC00805

• Pe Măsura 313 am reuşit să accesăm 685 mii lei fonduri europene, cu care am început construcţia unui Centru de Informare Turistică, prin care vom promova potenţialul turistic al comunelor asociate Mociu, Cămăraşu, Cătina şi Palatca. Şi, slavă Domnului, avem un potenţial turistic destul de valoros şi divers, începînd de la tradiţii, obiceiuri, monumente istorice, artizanat, agrement, lacuri şi două unice rezervaţii naturale, la Suatu şi Legii.

– Din conţinutul invitaţiei ce stă pe colţul biroului dumneavoastră notăm că duminică, 8 septembrie, de Sfînta Mărie Mică, toate drumurile duc spre Geaca. Ne puteţi creiona evenimentul ?
DSC00809
• Sigur că da. În organizarea Primăriei, Consiliului local, cu sprijinul Consiliului Judeţean şi Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, organizăm a doua ediţie a întîlnirii fiilor satelor, prilej cu care vom tăia panglica inaugurală la Cămin şi Primărie, preoţii vor ţine slujbe şi un Te Deum pentru eroii locului, vom depune coroane de flori la monumentul închinat acestora, iar de la ora 14, după masa comună, asigurată din sponsorizări, va avea loc un mare spectacol artistic cu participarea orchestrei ,,Cununa Transilvană’’, a ansamblurilor din Cătina, Cămăraş, Mociu, Palatca, Sărmaş, Ţaga, Frata, Geaca şi o trupă din ,,Şcoala vedetelor’’. Vor cînta pentru fiii satelor noastre şi invitaţii lor: Felix Gălan, Ioan Dordoi, Aurel Şuteu, Mihaela Grindean, Georgeta Bala, Anuţa Mînecan, fraţii Ion şi Grigore Zegrean, anticipînd că va fi cea mai frumoasă duminică de septembrie petrecută de consătenii mei în ultimii ani, motiv pentru care îi invit să participe cu toată deschiderea şi căldura sufletească.

Dumitru VATAU

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.