O săptămînă de mountain biking în munţii Bucovinei

Clubul de Cicloturism NAPOCA (CCN) a anunţat încheierea celei de-a 15-a ediţii a acţiunii cicloturistice montane Bike România Tour, care a vizat în acest an munţii Bucovinei, în nordul Carpaţilor Orientali.

„Timp de o săptămînă, peste 20 de membri CCN şi invitaţi din România şi din alte ţări au parcurs pe mountain bike-uri drumuri forestiere, pastorale şi de căruţă şi poteci din munţii Rodnei, Maramureşului, Suhard şi Obcinele Bucovinei, explorînd, testînd şi documentînd accesibilitatea lor cicloturistică, pedalînd în total peste 500 de km şi urcînd în total o diferenţă de nivel de peste 5000 metri. Printre obiectivele vizitate s-au numărat Parcul Naţional Munţii Rodnei, Parcul Natural Munţii Maramureşului, Herghelia Lucina, Piatra Ţibăului, rezervaţiile naturale Bila-Lala şi Cornedei-Ciungii Balasanii, dar şi mănăstirile Moldoviţa, Humor şi Voroneţ şi muzee săteşti din zonă. În cicloturism însă, «drumul este destinaţia», fiecare porţiune pe culmile şi văile zonei fiind gustate de participanţi, chiar dacă, desigur, drumuri de creastă, precum cel din pasul Balasana pînă în şaua Ştiol, sau din şaua Gaja prin pasul Rotunda, pînă pe vf. Omului au fost puncte forte din punct de vedere peisagistic. Pe lîngă aceste frumuseţi şi valori au fost însă constatate şi documentate şi aspecte ce afectează negativ mediul şi turismul, în principal exploatările forestiere iresponsabile, ce au golit de pădure mii de hectare, tăierile afectînd versanţi întregi ai unor văi, în special în Obcina Mestecănişului şi Munţii Maramureşului, şi un uriaş incendiu de pădure în masivul Toroioaga, care a ars zile întregi” – precizează directorul CCN, Radu Mititean.

Potrivit acestuia, mineritul şi „proasta gestiune a deşeurilor” au lăsat şi ele „urme dureroase pe obrazul altminteri superbei zone montane a «Dulcii Bucovine»”, iar unele zone montane sînt „vizibil afectate de circulaţia necontrolată a mijloacelor motorizate, de exemplu zona tăului Ştiol din PN Munţii Rodnei, unde în teorie accesul cu autovehicule este interzis, dar în practică muntele este brăzdat de zeci de urme de roţi de vehicule de teren, fără ca factorii responsabili să intervină eficient pentru stoparea fenomenului ce durează de ani de zile”.

Potrivit directorului CCN, „sutele de kilometri de track-uri înregistrate cu aparatură GPS şi sutele de waypoint-uri vor servi pentru corectarea şi actualizarea hărţilor existente şi formularea de propuneri de trasee cicloturistice în zonă, care să se integreze în viitoarea Reţea Naţională de Trasee Cicloturistice Marcate din România, iar cele peste 5000 de fotografii realizate vor servi la pregătirea unor proiecţii publice de imagini”.

„Întîlnirile cu numeroase alte grupuri de cicloturişti din ţară şi străinătate au reflectat interesul crescînd pentru această formă ecologică de turism pe două roţi, ce contrastează puternic cu dezinteresul autorităţilor române, ce de peste 10 ani blochează crearea cadrului legal pentru marcarea de trasee cicloturistice şi ameliorarea legislaţiei rutiere în favoarea bicicliştilor, impiedicînd dezvoltarea unei ramuri de mare potenţial în România” – declară Radu Mititean.

Programul „Bike România” este derulat de CCN cu începere din 1999, în fiecare an fiind vizată o altă zonă a Carpaţilor Româneşti.