Mişcarea Hamas îşi restabileşte contactele cu Iranul, un motiv de îngrijorare pentru Israel

Kommersant

Căderea regimului islamist al lui Mohamed Morsi în Egipt forţează mişcarea radicală palestiniană Hamas, la putere în Fîşia Gaza, să caute noi aliaţi politici şi surse de finanţare. Conducerea Hamas încearcă astfel să restabilească relaţiile cu Iranul şi cu mişcarea libaneză Hezbollah, rupte anul trecut după refuzul mişcării palestiniene de a-l susţine pe preşedintele sirian Bashar al-Assad.

Numărul doi al Hamas, Moussa Abu Marzuk, şi liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, au început discuţiile pentru restabilirea relaţiilor lor la sfîrşitul lunii iunie, cînd devenise clar că regimul Morsi, protector al braţului palestinian al Fraţilor Musulmani, nu mai avea să rămînă mult timp la putere, adaugă ziarul rus.

Negocierile cu Hezbollah sînt importante pentru mişcarea palestiniană, înainte de toate pentru restabilirea contactelor cu Iranul. După decizia Hamas de susţinere a suniţilor din Siria, fostul preşedinte iranian Mahmoud Ahmadinejad, datorită căruia Hamas s-a transformat în ultimii şapte ani într-un partener strategic al Iranului şi un important actor regional, a suspendat susţinerea financiară de 22 milioane de dolari pe lună, precum şi livrările de arme către Gaza. La rîndul său, după închiderea birourilor Hamas la Damasc, Hezbollah a cerut mişcării palestiniene să-şi înceteze activităţile la Beirut. În acest mod, practic toate legăturile Hamas cu “semiluna şiită” (Teheran-Hezbollah-Damasc) au fost rupte, iar depozitele sale de armament din Gaza au rămas goale după operaţiunea israeliană “Pilon de apărare” din noiembrie anul trecut.

Aceste perturbări în furnizarea de armament au devenit o serioasă problemă pentru Hamas în ultimul timp. Cairo nu a mai înarmat Hamas, temîndu-se de o mai mare destabilizare a situaţiei în peninsula Sinai. Pe de altă parte, noul sponsor al Hamas, emirul Qatarului, Hamad Ben Khalifa al-Thani, este de asemenea prudent şi se limitează la finanţarea lucrărilor de construcţie şi asigurarea salariilor angajaţilor, notează acelaşi cotidian rus.

Înainte de lovitura de stat din Egipt, comandamentul militar al Hamas a cerut şefului mişcării Khaled Meshaal să restabilească relaţiile cu Teheranul şi cu Hezbollah. Înlăturarea lui Morsi şi schimbarea de putere în Iran au fost argumente hotărîtoare în favoarea acestei decizii. Numărul doi al Hamas, Mussa Abu Marzuk, se teme de asemenea că Egiptul ar putea ocupa Gaza şi restabili controlul pierdut după războiul de şase zile în 1967.

În pofida divergenţelor care persistă în privinţa Siriei între Hamas şi Teheran, condiţiile sînt în prezent favorabile reluării livrărilor de arme iraniene în Gaza, consideră Aleksandr Demcenko de la Centrul pentru studii arabe al Institutului de studii orientale din cadrul Academiei de Ştiinţe a Rusiei. “Avînd în vedere gravele probleme interne, Egiptul este incapabil să controleze traseul principal al acestor livrări – via Sinai. În acelaşi timp, Teheranul nu are motive să se teamă că armele vor ajunge în Siria, întrucît va fi foarte dificil de a le transfera din Gaza”, a declarat expertul rus, citat de acelaşi cotidian.

În acest context, restabilirea colaborării dintre Hamas şi Teheran va da din nou dureri de cap Israelului, unde situaţia devenise mai calmă după operaţiunea din noiembrie anul trecut. Atacurile verbale dure anti-israeliene ale noului preşedinte iranian Hassan Rohani şi apropierea acestuia de conducerea din Gaza generează temeri în legătură cu posibile noi atacuri sau atentate împotriva statului evreu.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.