Alcool la… pipetă

RADU VIDA

radu vida Nici nu şiu de ce-i zice viciu. Pentru  că, pînă la urmă, şi vinul şi berea, chiar şi băuturile mai puternic alcoolizate s-au dovedit aliate ale medicinei, mai degrabă, decît beneficiul crîşmarilor. Moderaţia este recomandată, ba chiar încurajată. Iar organismul uman – s-a dovedit ştiinţific – reacţionează pozitiv la acest stimul natural. În cantităţi rezonabile, repet! Dincolo însă de disputa între bine şi rău, unde „beuta” poate juca un rol chiar decisiv, în funcţie de cultură, aplecare spre consum excesiv şi conştiinţă de sine, alcoolul este parte din loisirul semenilor, graţie calităţilor bachice. Iar moderaţiunea, care a fost şi este în folosul oamenilor petrecăreţi, s-a regăsit şi în teşchereaua celor care produc licori, şi în buzunarele atît de largi ale bugetelor. Aşadar, atacul la alcool trebuie bine cumpănit.

În periplurile reportericeşti, am văzut tot mai multe localităţi care au recurs la închiderea unor cîrciumi. Faptul în sine şi are o semnificaţie economică şi socială deosebită. Căci, vorba aia: românul bea şi o cinzeacă înainte, şi o bere după. Iar falimentarea crîşmelor poate avea consecinţe dintre cele mai bizare. Moartea unei tradiţii. Stingerea unui loc de socializare (în special la sate), aruncarea eului în faţa unor provocări neconforme nici cu cutuma milenară, şi nici cu practica modernităţii. Închiderea crîşmelor este, poate, tot atît de tristă ca şi închiderea fabricilor sau falimentarea instituţiilor unui stat. Sigur, păstrînd proporţiile. Nu e neapărat vorba despre desfiinţarea locurilor de muncă (cu toate că, în mediul rural, fiecare posibilitate de a face un ban contează). Nu vorbim aici nici de starea de disconfort creată de o pierdere, pînă la urmă. E vorba, în primul rînd, de constatarea tristă că o mare parte dintre concetăţeni se află la marginea pauperităţii, acolo de unde se elimină, rînd pe rînd, unele şi altele din cheltuielile pentru micile bucurii ale vieţii. Asta pentru a face faţă nevoilor biologice obligatorii ale fiinţei.

Propunerea Ministerului Finanţelor de a creşte accizele la alcool este asemănătoare cu introducerea „sistemului bulaghet” în Suedia anilor trecuţi. Băuturile în ţara lu’ Gustav erau excesiv de scumpe. Dar şi vikingilor le place ţucsuiala! Şi-ncă cum?! Aşa că adevăratul fenomen ce s-a creat prin, practic, imposibilitatea de a ajunge la o sticlă de bere a fost de-a dreptul dramatic. Exod în masă, la sfîrşit de săptămînă; îmbogăţirea unor patroni din Danemarca, Finlanda, Germania şi Rusia; creşterea cifrei de afaceri pentru companiile străine de feriboturi. Iar pe lîngă toate acestea, înregistrarea unei adevărate explozii a fenomenului alcoolismului.

Estimările experţilor de la noi spun că, în condiţiile creşterii accizării produselor alcoolice cu 33% la 1000 de hectolitri alcool, aceasta va duce la închiderea a şi mai multe bodegi şi restaurante, scăderea drastică a veniturilor la buget, falimentarea a şi aşa puţinelor fabrici producătoare  şi creşterea evaziunii fiscale în domeniu la… 90%! Doar anul acesta, se estimează că, în zona Clujului, s-a… pus mai puţină vişinată decît în alţi ani, datorită preţului exagerat la alcoolul dublu rafinat (48-54lei sticla de jumătate de litru). Degeaba, în acest caz, mult discutata şi disputata scădere a TVA la produsele de panificaţie!

Soluţia ar fi ”copierea modelului transilvan” de colectare a impozitelor pe venit şi în celelalte zone ale ţării. Şi, nu în ultimul rînd, încurajarea atît a micilor producători cît şi a celor mari de a realiza produse de calitate la export, pentru ca brandurile cunoscute să prindă viaţă în cele străinătăţi şi , de acolo, sursă de venit constant şi sigur.

Iar specialiştii, sînt sigur, au şi alte soluţii de creştere a acestei activităţi productive şi de consum moderat în masă. Cu condiţia, desigur, ca politicul să nu-şi vîre coada, acolo unde nu-i fierbe… alcoolul!

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.