Trenurile goale fac profit pentru „băieţii deştepţi” din calea ferată

Drumul spre colaps al celui mai mare operator feroviar de trasport călători din România pare a fi ireversibil din cauza intereselor „băieţilor deştepţi” din transportul pe calea ferată. În timp ce operatorii privaţi îşi plimbă trenurile goale şi fac profit încasînd ajutor public de la Guvern, Societatea Naţională de Transport Feroviar Călători (SNTFC) înregistrează pierderi tot mai mari şi pare să aibă soarta CFR Marfă. O realitate dezastruoasă pe care responsabilii nu au făcut nimic s-o schimbe.

Printr-o Hotărîre de Guvern din 2007, statul a permis CFR-ului să închirieze o parte din structura feroviară şi altor operatori. Iniţial era vorba despre traseele terminale considerate găuri negre pentru CFR, însă, cu timpul, firmele private au acaparat şi linii principale din Moldova, Oltenia şi zona de vest a ţării. Rutele pe care SNTFC nu obţinea profit sînt însă acum avantajoase pentru operatorii feroviari privaţi.

În prezent, merg pe şinele României cinci operatori privaţi, cărora CFR le-a închiriat mii de kilometri de cale ferată, pe o perioadă de 5-10 ani, considerată drept o perioadă de amortizare a cheltuielilor pe care feroviarii privaţi le fac cu reparaţiile şi investiţiile. Decizia închirierii liniilor de cale ferată a fost justificată prin necesitatea diminuării costurilor pe anumite segmente feroviare cum ar fi salariile, reparaţiile şi întreţinerea infrastructurii şi materialului rulant. Firmele care au intrat în afacere s-au angajat să asigure întreţinerea infrastructurii şi să facă activităţi de transport feroviar de călători.

Deschiderea accesului companiilor private la reţeaua feroviară din România s-a dorit a fi o măsură care să eficientizeze activitatea pe calea ferată. Ca principiu, spun specialiştii, nu a fost deloc greşit acest lucru pentru că în foarte multe ţări din UE operatorii feroviari privaţi au acces la infrastructura de cale ferată. Problema însă în ţara noastră a apărut cînd statul s-a angajat să asigure şi operatorilor privaţi subvenţionarea unor cheltuieli, pentru a se înregistra un minim de profit la nivelul acestora.

Ce e interesant e că statul nu acordă subvenţiile în funcţie de pasagerii transportaţi (aşa cum îşi doreşte CFR Călători), ci se raportează doar la diferenţa dintre costul cu operarea trenurilor, al căror număr este liber ales de operatori, şi veniturile acestora din vînzarea de bilete. Acest cost cuprinde şi taxa de utilizare a infrastructurii (TUI), care, în cazul operatorilor privaţi, este plătită către firme din acelaşi grup care a închiriat respectivele trasee de la CFR. Prin urmare, respectiva taxă este o cheltuială falsă, dar care de multe ori poate aduce profit în cadrul grupului de firme. Astfel, neacordarea subvenţiei în funcţie de numărul de călători, a făcut ca transportul de călători pe calea ferată să fie profitabil în România pentru operatorii privaţi. Conform legii, metodologia acordării subvenţiilor este următoarea: statul acoperă de la buget diferenţele dintre tarifele stabilite pentru transportul feroviar public de călători şi costurile reale de transport, la care se adaugă o cotă de profit cuprinsă între 3% şi 5%. Nivelul maxim al compensaţiei poate ajunge pînă la 85% din veniturile totale realizate de către operator din transportul de călători, dar în cazul CFR Călători acest nivel este mai mic.

    Statul dă bani pentru a le asigura profit operatorilor feroviari privaţi
Prin Hotărîrea de guvern nr. 78 ( 2013 s-a decis că nivelul maxim al compensaţiei acordate operatorilor de transport feroviar de călători nu poate depăşi 75% din totalul veniturilor preconizate a fi obţinute pentru trenurile „Interregio”, respectiv 85% din totalul veniturilor pentru trenurile „Regio”.

Aproape peste tot în lume, activitatea de transport feroviar de călători este subvenţionată de către stat, însă un astfel de nivel nu este atins nici de către statele bogate. Pentru SNTFC, care prognozează cheltuieli totale de 2.055.340 mii lei şi venituri de 607.000 lei, este prevăzută o subvenţie de 1.510.000 mii lei (din care 935.929 a fost deja prinsă în Legea Bugetului pe anul 2013).

Pentru operatorii feroviari privaţi, situaţia este însă la fel de încurajatoare: REGIOTRANS SRL urmează să beneficieze de o subvenţie în valoare totală de 216.318  mii lei (din care 180.439 mii lei deja bugetată), estimînd costuri totale de transport de 238.076  mii lei şi venituri totale de 28.900 mii lei); REGIONAL SRL va beneficia de subvenţii bugetare în valoare totală de 31.651,86 mii lei (din care 25.477 mii lei deja bugetată), estimînd costuri totale de transport de 33.257,63 mii lei şi venituri de 2.603,5 mii lei; TRANSFEROVIAR CĂLĂTORI SRL va obţine subventii bugetare în valoare totală de 57.500 mii lei (din care 48.147 mii lei deja bugetată), estimînd costuri totale de transport de 67.000 mii lei şi venituri de  9.500 mii lei.

În cazul SNTFC se poate observa diferenţa foarte mare între venituri şi cheltuieli. Acest lucru se explică deoarece la această companie costurile de operare sînt foarte mari, la care se adaugă cheltuielile ridicate cu personalul, precum şi cele de întreţinere a materialului rulant, care în mare parte este învechit. În schimb, la operatorii privaţi nu ar trebui să apară costuri prea mari pentru că aceştia operează în special cu automotoare unde personalul de mişcare este redus. De asemenea, reparaţiile la materialul rulant sînt asigurate de către aceiaşi operatori, valoarea reală a acestora neputînd fi stabilită exact.

Din păcate, în timp ce operatorii feroviari privaţi profită din plin de orice avantaj şi reuşesc să facă chiar profit, declinul SNTFC este tot mai vizibil. Timpii mari de transport, atît pe rute scurte, cît şi pe rute lungi, îi atrag să circule cu trenul în special pe cei care apelează la metoda „cu naşu”.

Dacă nu se vor lua măsuri la timp de redresare a activităţii acestei companii,  SNTFC va fi sufocată de costurile lucrărilor de reparaţii a materialului rulant vechi, precum şi de achiziţiile neinspirate şi la preţuri mult peste media pieţei. Mai mult, SNTFC va trebui să facă faţă şi operatorilor privaţi care au obţinut trasee inclusiv pe liniile principale, unde garniturile private pleacă pe aceleaşi rute ca trenurile de stat, numai că pornesc cu ceva minute mai devreme atrăgînd astfel mai mulţi călători.

    Statul repară ce strică privaţii
Pe lîngă declinul SNTFC, o altă problemă care poate apărea odată cu preluarea unor secţii feroviare neinteroperabile de către firme private este legată de starea infrastructurii feroviare. Dacă pentru Compania Naţională de Cale Ferată (CNCF) CFR SA închirierea rutelor către privaţi a dus oarecum pe termen scurt la reducerea cheltuielilor cu întreţinerea căii ferate, pe termen lung acest lucru poate avea ca efect degradarea infrastructurii feroviare.

Şi asta pentru că interesul privaţilor nu constă în realizarea de lucrări de reparaţii sau întreţinere care să necesite cheltuieli semnificative, ci doar în asigurarea unor minime condiţii privind siguranţa traficului feroviar pînă la predarea rutelor din nou către Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA. Şi chiar dacă starea infrastructurii este deplorabilă, printr-o „mică înţelegere” cu membrii comisiei de recepţie e posibil ca toate cheltuielile ce trebuiau suportate de operatorul privat să fie transferate în sarcina bugetului de stat.

Mai mult, cînd profitabilitatea activităţilor de transport nu se situează la nivelurile aşteptate, operatorii privaţi pot solicita CNCF predarea anticipată a infrastructurii feroviare, cum a fost, de exemplu, la finalul anului 2012 situaţia segmentului Caransebeş – Boutari.

Nu ştim în ce direcţie se va îndrepta Calea Ferată din România, însă e cert că dacă responsabilii nu-şi vor face datoria şi vor continua să facă jocurile „băieţilor deştepţi”, acest sector deosebit de important pentru ţară va ajunge în colaps.

S.P.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.