Liderul PSD Cluj, Remus Lăpuşan: Descentralizarea deciziei este un imperativ al modernizării şi eficienţei în administraţia publică

Social democratul clujean Remus Lăpuşan explică într-un interviu acordat ziarului Făclia despre modul în care USL a reuşit după un an de la alegerile locale să-şi impună programul de guvernare la nivel judeţean. Totodată, liderul PSD vorbeşte despre priorităţile judeţului, proiectele aflate în derulare, dar şi despre marile reforme propuse de guvernarea USL: regionalizarea şi revizuirea Constituţiei.

    Rep: Domnule preşedinte Remus Lăpuşan, USL Cluj a parcurs primul an de guvernare la nivel judeţean. Cum apreciaţi colaborarea dintre PSD şi PNL la nivelul deliberativului judeţean şi în ce măsură a reuşit USL să-şi implementeze programul propus pentru judeţul Cluj?
    Remus Lăpuşan: A fost şi este o colaborare corectă, reuşită, între colegii mei social-democraţi şi partenerii liberali, reuşind să realizăm o serie de proiecte în folosul imediat al cetăţeanului clujean. Creşterea locurilor de muncă într-o perioadă de criză a fost o prioritate pentru Consiliul Judeţean Cluj, prin identificarea de noi investitori putînd diminua rata şomajului. Ne-am propus să creştem gradul de ocupare a parcurilor industriale, transformîndu-le în magneţi pentru marii investitori, corelate cu creşterea suprafaţei totale a acestor parcuri industriale: extinderea Tetarom I şi Tetarom III, înfiinţarea Tetarom IV. Am reuşit să finalizăm multe proiecte importante în ultima perioadă: finalizarea staţiilor de epurare din Gherla şi Huedin, reabilitate cu 34 de milioane de lei, apoi branşarea la apă potabilă a mai multor şcoli din zona rurală a judeţului Cluj. O dezvoltare durabilă în ceea ce priveşte agricultura şi zootehnia sperăm să o producă Clusterul Agricol, o marcă înregistrată a noii echipe de conducere a CJ Cluj.

  Rep: Care ar fi în acest moment priorităţile CJ Cluj şi în ce măsură credeţi că pot fi rezolvate?
    Remus Lăpuşan: Reabilitarea drumurilor judeţene lăsate în paragină de administraţia Tişe-Bica, prin care dorim să asigurăm acces educaţional şi sanitar localităţilor rurale, identificarea de noi investitori pentru parcurile industriale Tetarom, după cum am spus mai sus, finalizarea Spitalului Regional de Urgenţă, sprijinirea Clusterului Cluj IT, refacerea sistemelor de irigaţii din zona Cîmpia-Turzii.
Chiar dacă nu ţin exclusiv de instituţia CJ Cluj, vreau să menţionez eforturile colegilor mei de a găsi soluţii pentru continuarea Autostrăzii Transilvania, alături de reprezentanţii Prefecturii şi parlamentarii USL, efectuînd un lobby serios la Bucureşti.
Începînd din toamna acestui an, vor începe lucrările la autostrada Sebeş – Turda, pe o distanţă de 74,10 kilometri. Finaţarea investiţiei va fi făcută prin Programul Reţeaua trans-Europeană de transport (TEN-T), acest lucru însemnînd că 85 % din costuri vor fi suportate din fonduri europene.

 Rep: Există cîteva proiecte importante ale judeţului care fie sînt blocate fie au parte de anumite dificultăţi. Avem ca exemplu pista Aeroportului, drumul Răchiţele – Ic Ponor, Spitalul Regional de Urgenţă şiCentrul de Management Integrat al Deşeurilor (CMID). Cum vor putea fi duse la bun sfîrşit aceste proiecte?
     Remus Lăpuşan: Prioritatea zero este Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca în acest an, respectiv finalizarea noii piste de 2100 m. Lucrările sînt în grafic, iar noi o să facem tot ce putem pentru ca în acest an să fie funcţională. Este important sprijinul pe care l-am primit de la guvern , în valoare de aproximativ 120 miliarde de lei pentru devierea pîrîului Murători şi Becaş.Datorită unor inadvertenţe provocate de consorţiul MBS Group-Alfa Rom-Nemzetkozi Betonut care cere rezilierea de modernizare a contractului ce vizează drumul Răchiţele- Ic Ponor, va trebui să găsim alte soluţii de finalizare a proiectului. Este o restanţă care nu ne mulţumeşte nici pe noi, dar pe care sperăm să o onorăm cît de curînd.Am purtat mai multe discuţii cu premierul României, Victor Ponta, şi ministrul Dan Şova în ceea ce priveşte Spitalul Regional de Urgenţă şi am primit asigurări că vom fi sustinuţi să realizăm acest obiectiv, urmînd ca în următoarea perioadă să se stabilească care este cea mai bună formulă pentru realizarea acestei investiţii. În februarie s-a semnat actul adiţional la contractul privind construirea Centrului de Management Integrat al Deşeurilor(CMID) în judeţul Cluj, în acest context au fost reluate lucrările la Centrul de Management Integrat al Deşeurilor (CMID), iar termenul de finalizare a lucrărilor este 31 decembrie 2013.

Rep: La nivel naţional, USL îşi propune să realizeze două proiecte majore în acest an: revizuirea Constituţiei şi regionalizarea. Cît de importante sînt, în opinia dumneavoastră, aceste reforme?
    Remus Lăpuşan: Procesul revizuirii Constituţiei este unul extrem de important pentru România şi trebuie tratat cu toată seriozitatea. Însă nu cred că este cazul să îl transformăm într-un spectacol pentru televiziune. Avem nevoie de o Constituţie care să răspundă realităţilor contemporane, sociale, economice, politice, construită pentru mai multe generaţii. Descentralizarea deciziei este un imperativ al modernizării şi eficienţei în administraţia publică, astăzi toată puterea fiind concentrată în Bucureşti, iar prin regionalizare şi descentralizare o parte din atribuţiile centrului va fi distribuită la nivel regional şi judeţean. Cînd vorbim de regionalizare, discutăm despre o reformă mai amplă a aparatului administrativ, care presupune dezvoltarea economică a regiunilor: fiecare regiune să beneficieze de cel puţin un centru de afaceri, de un aeroport internaţional, un spital regional, o universitate acreditată la nivel internaţional, cel puţin un centru sportiv regional polivalent de nivel internaţional.

Rep: Regionalizarea, spun unii, e necesară pentru a facilita accesul la resursele europene. Cum se derulează acum absorbţia de fonduri UE şi cum poate influenţa regionalizarea acest proces?
    Remus Lăpuşan: Regionalizarea este imperios necesară pentru a obţine un grad ridicat de absorbţie a fondurilor europene. Avînd propriile programe operaţionale în fiecare regiune, nu va mai trebui să aşteptăm un timp îndelungat pentru semnarea proiectelor. Doar aşa putem determina dezvoltarea unor proiecte de amploare. În doar un an USL a reuşit triplarea gradului de absorbţie a fondurilor europene. Rata de absorbţie a fondurilor europene a ajuns la aproape 20%, ca urmare a solicitării unei noi rambursări de fonduri, trimisă Comisiei Europene.De exemplu, pentru programul POSDRU, deblocat la începutul lunii februarie 2013, rata de absorbţie a ajuns la 16,62%, iar pentru POR, deblocat la sfîrşitul lunii aprilie, absorbţia a ajuns la 33% în prezent, iar o deblocarea POS Transport a făcut posibilă trimiterea către Comisia Europeană a documentelor pentru rambursarea a 135 de milioane de euro. Valoarea totală a fondurilor solicitate Comisiei pentru rambursare prin intermediul POS Transport a ajuns astfel la 655 milioane de euro.Am deblocat fondurile europene, Comisia Europeană rambursînd României noi fonduri în valoare de aproximativ 155 de milioane de euro. Suma menţionată a fost încasată prin intermediul a trei programe: Programul Operaţional Sectorial Mediu – peste 116,4 milioane de euro, Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – peste 37,7 milioane de euro, respectiv Programul Operaţional Asistenţă Tehnică – aproximativ 0,7 milioane de euro. În prezent, ca urmare a deblocarii programelor europene, suma solicitată pentru a fi rambursată prin intermediul celor şapte programe operaţionale ajunge la aproximativ 3,7 miliarde de euro.

 Rep: Care ar fi în viziunea dumneavoastră principiile de care ar trebui să se ţină cont în procesul de regionalizare?
    Remus Lăpuşan: Ţinta finală a regionalizării este realizarea coeziunii teritoriale, cu faţetele ei de reducere a disparităţilor intra şi inter-regionale şi de creştere a competitivităţii unităţilor teritoriale.
Ca principii aş preciza: crearea de grupări teritoriale de similitudine social-economică şi culturală, cunoaşterea fluxurilor importante care structurează configuraţiile regionale şi cerinţele recunoscute la nivel european pentru o proiectare eficientă a regiunilor de rang 2 (NUTS 2) cu statut administrativ.

Rep: În ce măsură credeţi că s-a reuşit să se satisfacă aşteptările clujenilor faţă de actualul executiv?
    Remus Lăpuşan: Reîntregirea pensiilor şi a salariilor, demararea lucrărilor la autostrada Sebeş – Turda, construirea pistei Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca, căutarea de soluţii pentru hidrocentrala de acumulare de la Tarniţa-Lăpuşteşti, precum şi interesul guvernului USL pentru Transilvania, manifestat prin investiţii importante în infrastructură şi atragerea de investitori străini, sînt doar cîteva argumente. Sigur că mai avem foarte mult de muncă, însă sînt convins vom reuşi să revigorăm economia locală şi să îmbunătăţim viaţa de zi cu zi a clujeanului.
Interviu realizat de Cosmin  PURIŞ