De ce se omoară între ei şiiţii şi sunniţii?

ABC

Ostilitatea dintre musulmanii sunniţi (80% din lumea islamistă) şi şiiţi (ceva mai mult de 10%), reflectată în războaie periodice după moartea profetului Mahomed, în anul 632, are la bază prejudecăţi istorice şi diferenţe politice şi doctrinare. Puţini se întreabă de ce jihadiştii omoară zilnic civili în Irak, sau de ce dau dovadă de atîta cruzime paramilitarii alauiţi (şiiţi) împotriva populaţiei civile rebele, sunnită, din Siria.

Cinci motive explică această ostilitate.

1. După moartea lui Mahomed, un grup de discipoli fideli au susţinut că succesorul său trebuia să fie vărul şi ginerele său, Ali ibn Abu Talib, pentru a păstra linia de succesiune sangvină a Profetului, în timp ce cealaltă tabără s-a unit în jurul guvernatorului Siriei, Muawiyah, membru al familiei Ummayazilor. Bătălia de la Karbala (Irak) din anul 680 a marcat începutul schismei dintre şiiţi, înfrînţi, şi sunniţii biruitori.

2. Pe terenul doctrinei, pentru sunniţi totul se încheie odată cu Coranul, iar spusele şi faptele Profetului sînt transmise pe cale orală. Şiiţii cred că al 12-lea lider al lor, imamul Mahdi, a dispărut în mod miraculos şi se va întoarce la sfîrşitul vremurilor. Mesianismul lor are reminiscenţe iudaice şi, mai vag, în revenirea lui Mesia.

3. Sunniţii sînt iconoclaşti radicali şi detestă orice reprezentare a divinităţii, sau ideea de mediere între om şi Allah. Şiiţii cred în puterea de intermediari ai sfinţilor lor şi îi venerează în sanctuare.

4. Pentru gîndirea şiită, liderul religios este totodată conducător pe terenul politic. Imamul Khomeiny reprezintă modelul lor ideal. Sunniţii, în schimb, au respectat încă de la origini o anumită separaţie între puterea spirituală şi vremelnica putere politică.

5. Şiiţii cred în necesitatea clerului – mollahii şi ayatollahii – care sînt ghizi spirituali ai comunităţii. Sunniţii resping clerul ca principiu al autorităţii religioase: nu cred decît în relaţia directă a credinciosului musulman cu Allah şi în interpretarea personală a Coranului.

Violenţa dintre şiiţi şi sunniţi este deosebit de sîngeroasă în Irak şi Siria, dar este întîlnită şi în Pakistan, Yemen, Bahrein, Arabia Saudită, Iran şi Liban.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.