CIA cheltuieşte sume mari pentru a recruta informatori străini

The Moscow Times

Scandalul de spionaj care l-a implicat pe diplomatul american Ryan Fogle – prins de autorităţile ruse la Moscova, purtînd o perucă blondă – dezvăluie unele aspecte interesante ale relaţiilor dintre SUA şi Rusia.

În primul rînd, Fogle ar fi oferit unui ofiţer al Serviciului Federal de Securitate (FSB) suma de 100.000 de dolari pentru prima întîlnire şi 1 milion de dolari pe an, plus bonusuri, în cazul în care acesta ar fi fost de acord să ofere informaţii clasificate ale SUA. Suma este cu mult mai mare decît cea oferită informatorilor în trecut. Prin comparaţie, KGB-ul şi FSB-ul i-au plătit cîrtiţei CIA, Aldrich Ames – care a oferit serviciilor ruseşti informaţii mai clasificate decît au oferit, probabil, orice alţi trădători din cadrul CIA înaintea sa – modesta sumă de 4,6 milioane de dolari pentru perioada 1985-1994. Informaţiile furnizate de Ames au permis autorităţilor sovietice să demonteze o mare parte din reţeaua de informaţii a CIA în Rusia. Şi cu toate acestea, Fogle i-ar fi oferit unui ofiţer neidentificat din cadrul serviciilor secrete ruse, responsabil pentru Caucazul de Nord, de două ori suma oferită de Uniunea Sovietică lui Ames în perioada de vîrf a Războiului Rece – sumă care rămîne imensă chiar şi ajustată la inflaţie.

În mod tradiţional, serviciile de informaţii au fost destul de zgîrcite atunci cînd a venit vorba de a-şi plăti agenţii şi informatorii din teren. Or, deşi serviciile de informaţii din SUA au beneficiat de un buget oficial generos de 53,1 de miliarde de dolari în 2010 (care nu include costul operaţiunilor legate de război), majoritatea banilor au fost cheltuiţi pe bunuri militare, cum ar fi sateliţi, supercomputere şi sisteme de interceptare radio. În aceste condiţii, chiar şi un informator deosebit de valoros, ca fostul ministru de externe irakian Naji Sabri, care a cooperat cu CIA cu ani înaintea invaziei americane din Irak, în 2003, a fost răsplătit doar cu 100.000 de dolari pentru eforturile sale.

Cazul Fogle arată disponibilitatea recentă a CIA de a cheltui sume mari de bani pe recrutarea de agenţi străini şi de a-şi asuma riscuri serioase. De asemenea, ea indică dificultatea Agenţiei de a obţine informaţiile clasificate atît de necesare din surse externe.

În cel mai recent caz de acest fel, un agent CIA a încercat să recruteze un ofiţer de informaţii rus la Moscova, însă a eşuat, ceea ce a condus la expulzarea agentului SUA în luna ianuarie. Între timp, FSB – care a constatat o creştere a activităţii serviciilor secrete americane la Moscova începînd din 2011 – a avertizat şeful CIA local să îşi diminueze activitatea în capitala Rusiei. Cu toate acestea, atunci cînd Washingtonul a refuzat să se conformeze şi a continuat activitatea de recrutare, Moscova a decis să dea o palmă demonstrativ Statelor Unite, provocînd un scandal în care arestarea şi expulzarea lui Fogle au fost prezentate la televiziunea naţională.

Actul final al scandalului a venit însă după arestarea lui Fogle, atunci cînd agenţia de presă Interfax a publicat un interviu cu un reprezentant al FSB care a dezvăluit identitatea şefului CIA de la Moscova şi numele agentului CIA expulzat în ianuarie. Dezvăluirea celor două nume a fost o lovitură sub centură urîtă dată SUA, în condiţiile în care spionii ale căror nume şi chipuri au fost dezvăluite nu mai pot opera din momentul respectiv în nicio ţară din lume.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.