Poate UDMR să renege “Nem, nem, soha” despre Trianon?!

Ilie CĂLIAN

CALIAN Poate UDMR să demonstreze că doreşte să facă parte dintre naţionalităţile constitutive ale statului modern România abolind, dezicîndu-se şi respingînd celebra lozincă revanşard-revizionistă antiromânească “Nem, nem, soha!”, prin care maghiarimea a respins Tratatul de la Trianon din 1920 – tratat caduc, după al doilea război mondial şi Actul final de la Helsinki?! Aceasta ar fi trebuit să fie întrebarea pe care primul ministru Victor Ponta ar fi trebuit să o pună la Congresul UDMR de la Miercurea Ciuc, nu glumiţele folclorice despre steagul secuilor şi Mihai Viteazul. Aceasta este întrebarea la care trebuie să răspundă fruntaşii UDMR şi ai întregii maghiarimi din lume. Ca atîţia alţi “isteţi” politicieni români, Ponta continuă să creadă că cu maghiarismul se pot face aranjamente de Dîmboviţa. Iar Crin Antonescu nu este în altă barcă. Dimpotrivă. Atît el, cît şi alţi fruntaşi liberali, care se tot “trag” din Brătieni, uită un fapt despre care nu se prea vorbeşte: după primul război mondial şi în condiţiile în care “patria mamă” a Ungariei s-a văzut restrînsă la (poate un pic mai mult decît) majoritatea populaţiei de etnie specific (cît de cît maghiară, cu toate dezmaghiarizările anterioare), lideri ai Ungariei (în sfîrşit, independente) au propus României un statut dualist, româno-maghiar, cu, evident, Transilvania în postura de “tampon” bicultural, bietnic, biadministrativ – într-un cuvînt, autonom (cu o formulă complicată, desigur, dar cu avantaj pentru maghiari).

În fond, acea propunere aberantă, la vremea aceea, a fost reluată în iunie 1989, altfel, de către nişte cozi de topor ale românilor din Europa de Vest, organizaţi de “Europa Liberă”, care au semnat, împreună cu un “forum democratic” din Ungaria, un “Apel internaţional” (un apel la acţiune internaţională împotriva României!). Reiau (pentru cei care au uitat ori nu au cunoscut acel text al bravilor noştri patrioţi refugiaţi înafara graniţelor României şi sponsorizaţi de Europa Liberă), o parte din acel text, care, ulterior, a fost semnat şi adoptat cu emfază monarhică de ex regele Mihai I. Se zice în text – şi vă rog să citiţi cu atenţie fiecare cuvinţel: “Transilvania a fost şi este un spaţiu de complementaritate şi trebuie să devină un model de pluralism cultural şi religios. Este în folosul popoarelor noastre ca diversitatea culturală, religioasă şi de tradiţii, care a făcut specificul Transilvaniei, să fie prezervată. Dreptul la o reprezentare politică autonomă şi la autonomie culturală a fiecărei naţiuni trebuie garantat. Realizarea sa implică, printre altele, asigurarea unei şcolarizări de toate gradele în limba maghiară, inclusiv reînfiinţarea universităţii maghiare din Cluj”.

Nu voi insista asupra conceptului, şi realizării practice, a “reprezentării politice autonome”, ca un corolar al deplinei autonomii a minorităţii maghiare din Transilvania, care implică inclusiv desprinderea de stat, cum nu voi insista asupra încăpăţînării în legătură cu o universitate maghiară, autonomă, dar finanţată de statul român. Problema este cu totul alta. Anume: îşi mai imaginează maghiarimea din Transilvania că puterile care le-au încurajat în 1989 sînt interesate şi azi de autonomia Transilvaniei, ca entitate politică-statală care să poată fi disputată, în Uniunea Europeană, între Ungaria şi România?! În plus: este, oare, România, membră a NATO şi UE, în situaţia de a se supune unor astfel de presiuni?! Spiritul revanşist şi iredentist extremist al unei părţi a maghiarimii – mai ales din diaspora, dar şi din Ungaria – are, încă, speranţa că aşa ceva s-ar mai putea întîmpla, în condiţiile în care se vorbeşte – confuz! – despre euroregiuni, deasupra statelor europene. Desigur, se vorbeşte şi despre o Europă a cetăţenilor, deasupra naţiunilor. Nu mă deranjează. Dar mai este mult pînă acolo.

Deocamdată, observ cum UDMR s-a angajat la cea mai violentă ofensivă a sa – “la baionetă!” – împotriva României, a Constituţiei României. Aţi reţinut… în lumea politicii totul se negociază. Dar UDMR nu negociază. Adică dictează?!Anume, UDMR declară, prin preşedintele său, Kelemen Hunor, că pretenţia sa – de desfiinţare a noţiunii de stat naţional – nu este negociabilă cu niciun partid românesc. Apoi, caută aşa-zise soluţii. Anume: dacă Articolul 1 (1) nu poate fi revizuit, din cauza articolului 152(2), “Limitele revizuirii”, UDMR a descoperit o “jmecherie” juridică: să fie “revizuit”, adică eliminat din textul viitoarei Constituţii revizuite, articolul referitor la “Limitele revizuirii”, pentru ca, la o viitoare revizuire, să nu mai existe niciun impediment pentru eliminarea articolului referitor la caracterul naţional al statului român.

Aparent, nici n-ar fi cazul să mai comentăm situaţia, de vreme ce Constituţia României garantează drepturile persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale, conform Drepturilor cartei universale a drepturilor omului. De fapt, prin aceste atacuri “pas cu pas”, ori “cu paşi mici”, UDMR urmăreşte un scop despre care am scris de atîtea ori: scoaterea efectivă de sub jurisdicţia statului român a unor părţi din acesta, prin crearea unor autonomii politice (cum se cerea în iunie 1989, la Budapesta, cu încuviinţarea unor “intelectuali patrioţi români” de pe lîngă “Europa Liberă”, adică realizarea nu a unei Ungarii Mari – imposibilă acum -, ci a mai multor Ungarii mici pe teritoriile pierdute după Trianon şi al doilea război mondial. Nimic nou: UDMR este continuatoarea programului hungarist “Nem, nem, soha”. Ponta şi Antonescu ar fi trebuit să fie fermi la recentul congres al UDMR de la Miercurea Ciuc şi, în locul glumiţelor de liceeni care au chiulit de la şcoală, să-i întrebe pe liderii UDMR dacă se leapădă de Satana, dacă declară, apăsat, de trei ori, că se leapădă de “Nem, nem, soha”.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.