Reputat specialist în etnografie și folclor intervine în scandalul declanșat de Grigore Leșe „Așa-i românul” e folclor românesc

Reputatul specialist clujean în etnografie și folclor Aurel Bodiu spune că melodia cântecului „Așa-i românul” este la origine românească. Profesorul clujean aduce mai multe argumente în acest sens, precizând că melodia a fost preluată de folclorul maghiar iar ulterior a fost adoptată de români.

Etnologul susține că ritmul și numărul silabelor sunt românești, la fel și gama. „Ungurii au o gamă mai joasă cu un semiton. Cântecul „Așa-i românul” nu seamănă sub nicio formă cu melodiile specifice ungurești. Nu e prima dată când maghiarii au preluat melodii din folclorul românesc după cum și folclorul românesc a preluat cântece din folclorul maghiar. Melodia „Așa-i românul” are origini românești. Cântecele maghiare din Transilvania au ritmul „acksak”. Or, cântecul „Așa-i românul” e cu ritm de marș”, a spus specialistul în folclor Aurel Bodiu.

Artistul Grigore Leşe a spus, recent, că melodia „Aşa-i românul”, cântată cu precădere la manifestările de 1 Decembrie, provine, de fapt, din folclorul maghiar.

„Este un marş. Ca şi cum ar spune bulgarii: `Noi suntem bulgari`, iar ungurii – `Noi suntem unguri`. Sau `Aşa-i românul`. Eu, până una-alta, sunt muzician. Eu ştiu bobiţele, am făcut asta în şcoală, în academie. Dacă o melodie sare la cvintă, e folclor maghiar. Dar ei (interpreţii români – n.r.) cântă `Aşa-i românul` ca şi cum ar fi melodie românească, dar e ungurească.

Ei nu ştiu, pentru că n-au ştiinţă. Ei sunt oportunişti. Şi încă ceva. `Mă rog fierbinte`, spune textul, `pentru a mea ţară şi pentru tine scump poporul meu!`. Nu! `Mă rog fierbinte pentru a mea ţară şi pentru tine scump pologul meu`, adică pământ. Dar popor sună mai pompos, mai triumfal”, a spus Grigore Leşe.

Sava Negrean Brudașu: Act de trădare

Și îndrăgita interpretă de muzică populară Sava Negrean Brudașu a reacționat la afirmațiile lui Grigore Leșe.

„Dragii mei, nu îmi plac scandalurile și am încercat întotdeauna sa vin în fata publicului doar cu lucruri pozitive din activitatea mea artistică. Ce se întâmplă în ultimele zile, însă m-a întristat foarte tare. Să faci astfel de afirmații, într-un astfel de moment, mi se pare un adevărat act de trădare a sufletului nostru românesc. Melodiile „Așa -i românul” , ” Noi suntem Români” sunt și vor fi de-a pururi românești! La fel și toate celelalte melodii patriotice! Eu, personal, am învățat, de exemplu , melodia „Noi suntem Români” de la tatăl meu Petru, veteran de război, care s-a născut în anul 1905 în satul Buciumi Salaj, iar dumnealui a învățat-o de la tatăl lui. Aceasta melodie se cântă în satul meu natal de către bărbații și feciorii care formau alaiul de nuntă care mergea după mireasa și mire. Eram copil și cu mult drag îi ascultam : „iarba rea din holdă piară, piară dușmănia-n țară, între noi să nu mai fie decât flori și omenie ! Refrenul era: Noi suntem români.

Din fericire, afirmațiile mele sunt susținute de o cercetare științifică făcută de un cercetător dl Marian Lupașcu ( Institutul de Etnografie si Folclor” Constantin Brăiloiu” al Academiei Române), etnomuzicolog, doctor în muzică, și care a descoperit tocmai la Budapesta în colecția românească a muzeului o înregistrare făcută de Bella Bartok în anul 1909 a acestui cântec. Specialistul afirmă că linia melodică de la „Noi suntem români” este documentată de către celebrul compozitor Bela Bartok ca fiind românească, fiind descoperită de acesta în Delani, județul Bihor.

Tot din satul meu, de la batranii satului, care la rândul lor le cunosteau din mosi strămoși, am cules cântecele „Așa -i românul” si linia melodică de la „Doamne ocroteste-i pe români ” pe care ulterior le-am prelucrat și trecut prin filtrul simțirii mele pentru a le aduce în fața publicului.

Acestea au fost cântecele care mi-au însoțit copilăria alături de amintirile din război ale tatălui meu.

Dragii mei, dintotdeauna am considerat că muzica e menită să aducă alinare, bucurie și uniune pentru toți cei care au fost binecuvântați să se nască pe acest sfânt pământ al României. Chiar dacă există influențe, care sunt normale și firești în ceea ce privește muzica tradițională, e mare păcat să nu privești în ansamblu lucrurile și să nu ții seama de contextul istoric și arealul geografic unde aceste cântece străbune au luat naștere, s-au cizelat, s-au prelucrat și au devenit ceea ce sunt azi: simboluri naționale”, a spus îndrăgita interpretă de muzică populară.

Cosmin PURIȘ