Aniversare sub semnul unității

Aniversarea a 170 de ani de la întemeierea Episcopiei Greco-catolice de Cluj-Gherla a fost marcată printr-un simpozion organizat de Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, de Cluj-Gherla, în colaborare cu Facultatea de Istorie şi Filosofie şi cu Facultatea de Teologie Greco-Catolică din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”.

Manifestarea a debutat, vineri, în Aula Magna a Universității-„Babeș-Bolyai” în prezența rectorului Daniel David, a PS Claudiu, episcopul eparhial de Cluj-Gherla, PS Virgil Bercea, episcopul greco-catolic de Oradea, prof. univ. Ovidiu Ghitta, decanul Facultății de Istorie din cadrul UBB, prefectului județului Cluj, Irina Munteanu, cercetători și numeroși reprezentanți ai mediului academic clujean.

„Momentul aniversar ne oferă prilejul de a reflecta asupra împrejurărilor istorice, politice, eclesiologice și canonice care au făcut posibil acest eveniment. Putem reflecta și asupra evoluției Episcopiei de Cluj-Gherla de-a lungul istoriei. Întotdeauna nașterea unei eparhii echivalează cu nașterea unei biserici locale, din punct de vedere al eclesiologiei. A fost un eveniment care a descătușat energiile”, a spus în deschiderea manifestării profesorul Cristian Barta, decanul Facultății de Teologie Greco-Catolică din cadrul UBB.

În cuvântul adresat participanților la deschiderea simpozionului, rectorul UBB, Daniel David a ținut să-și prezinte motivele de admirație și de recunoștință față de Biserica Greco-Catolică. Universitarul a transmis că pentru el Biserica greco-catolică are și o semnificație culturală deosebită.

„Aș vrea să fac trei exerciții de admirație și de recunoștință. Primul este unul mai personal. Eu sunt botezat și căsătorit cu o ortodoxă, dar bunicii mei au fost greco-catolici și încă etica și morala lor există în mintea mea și adesea mă ghidează în ceea ce fac. Al doilea exercițiu, mă bucur ca rector că putem avea Facultatea de Teologie Greco-Catolică în structura universității. E un lucru mare pentru noi. Prin această structură complexă, UBB este la nivel european universitatea care are cea mai complexă ofertă teologică de pe continent. Mă bucur că UBB are posibilitatea de contribui la formarea preoților și intelectualilor greco-catolici.

Pentru mine, Biserica greco-catolică are și o semnificație culturală deosebită. A fost cea care a permis dezvoltarea și afirmarea Școlii Ardelene, care pentru orice intelectual român are două contribuții majore. Prima contribuție majoră că a pus bazele, a inițiat construirea conștiinței naționale românești moderne, care va fi apoi finisată, dezvoltată de pașoptiști, de unioniști. A doua că a avut o contribuție decisivă în dezvoltarea educației în limba română.

În zona preuniversitară, „școalele Blașului” au fost cele care au creat un sistem de învățământ în limba română foarte bine integrat instituțional în societatea acelor vremuri. Au fost școli în limba română înainte de „școlile Blașului”, dar „școlile Blașului” au reușit să se creeze rolul de instituții bine integrate în societate.

În învățământul superior, foarte puțină lume știe că limba română nu era propice pentru a preda materiile de la nivelul de învățământ superior. Mulți spuneau că nu poți preda aceste lucruri ci doar în limba latină sau greacă.

Simion Bărnuțiu a fost cel care a avut curajul să preda filosofia tradusă după Krug (W.T. Grug-n.n) în limba română iar după Revoluție (1848-1849) Marcu a predat Fizica în limba română. Acestea sunt cele trei exerciții de admirație și recunoștință pe care am vrut să le declar public și mă bucur că suntem împreună aici”, a explicat rectorul UBB.

PS Claudiu, episcop al Eparhiei de Cluj-Gherla a arătat că misiunea Bisericii Greco-Catolice de slujire a lui Dumnezeu și a oamenilor implică angajamentul în societate, în viața cetății, prin educație, cultură și caritate.

„Așa cum o familie nu uită niciodată de momentul întemeierii sale și îl celebrează periodic, la fel se cuvine să facem în familia lărgită și Binecuvântată de Dumnezeu a Eparhiei de Cluj-Gherla. Misiunea Bisericii Greco-Catolice de slujire a lui Dumnezeu și a oamenilor implică angajamentul în societate, în viața cetății, prin educație, cultură și caritate. Binele comun este responsabilitatea noastră, a tuturor, indiferent de identitatea etnică sau religioasă. Numai împreună conlucrând și promovând valorile morale și spirituale putem schimba în bine lumea noastră. Din perspectiva Evangheliei, noi, cei care suntem creștini nu putem uita dorința de unitate exprimată de Mântuitorul nostru Isus Hristos.

Prețuim așadar prezența în mijlocul nostru a IPS Andrei Andreicuț, mitropolitul ortodox al Clujului, Maramureșului și Sălajului, a Excelenței Sale Bella Kato, episcopul Eparhiei Reformate de Ardeal și a Excelenței Sale Istvan Kovacs, episcopul Episcopiei Unitariene. În egală măsură ne onorează prezența domnului George Eisicovici, vicepreședintele Comunității Evreilor din Cluj.

Acest jubileu ne oferă prilejul de a rememora evenimentele care au condus la fondarea Eparhiei de Cluj-Gherla dar și de a reflecta asupra evoluției sale de-a lungul timpului. Nu pentru a rămâne în trecut ci pentru a aduce în prezent valori care ne pot orienta spre viitor. Simpozionul de astăzi are tocmai această menire”, a spus PS Claudiu.

Episcopul a remarcat că Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla fondată la 26 noiembrie 1853 a ajuns la apogeu în timpul episcopului Iuliu Hossu,

„Dintre evenimentele semnificative trebuie amintite cel puțin două. La 5 iunie 1930, Papa Pius al XI-lea prin Bula Solemni Conventione a transferat sediul episcopal la Cluj și a reorganizat structural și pastoral Episcopia. De numele Înaltului ierarh se leagă construirea și inaugurarea Academiei de Teologie Greco-Catolică din Cluj în anul 1934. Începând cu anul 1948 el va parcurge drumul Crucii împreună cu întreaga Biserică Greco-Catolică. Primul cardinal român va rămâne în conștiința posterității nu numai ca un simbol al unității naționale ci și ca un model de verticalitate morală și demnitate, de rezistență fără compromis în fața sistemului ateu și abuziv. Ceremonia beatificării Sale din 2 iunie 2019 reprezintă recunoașterea martiriului său la nivelul Bisericii Universale”, a spus episcopul Eparhiei de Cluj-Gherla.

IPS Andrei Andreicuț, mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului a făcut referire la importanța unității bisericii creștine.

„Scurtul meu cuvânt se va întemeia pe două versete din Sfânta Scriptură. Primul verset ne ajută ca împreună cu Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla să ne bucurăm împreună cu Întâistătătorul ei și cu credincioșii ei. Acest verset este luat de la Sfântul Apostol Pavel din epistola sa către romani, capitolul XII, versetul 15: <<Bucurați-vă cu cei care se bucură și plângeți cu cei ce plâng>>. La acest jubileu ne bucurăm împreună cu Biserica Greco-Catolică de Cluj-Gherla. Al doilea verset este din Evanghelia după Ioan, cuvântul Mântuitorului, capitolul XVII, versetul 21 referitor la succesul misionar al biserici creștine: <<Ca toţi să fie una, după cum Tu, Părinte, întru Mine şi Eu întru Tine, aşa şi aceştia în Noi să fie una, ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis>>.

E prilej de bucurie și nu trebuie să pomenim de amărăciuni. Totuși e o realitate. Ce bine ar fi dacă am fi toți una. Cred că din punct de vedere misionar am avea mult mai mult spor în această lume secularizată. Referitor la acest lucru îl pomenesc pe un preot foarte bun din perioada interbelică. E vorba de Toma Chiricuță, tatăl lui Ion Chiricuță, întemeietorul Institutului Oncologic din Cluj. A condus și o revistă-Fântâna Darurilor, iar articolul de fond îl scria întotdeauna el. Despre unul dintre articolele de fond pe scurt vreau să vă vorbesc. În perioada premergătoare Crăciunului, Toma Chiricuță medita și îl vedea pe Domnul Hristos mititel și înfrăgețel în ieslea din Bethleem. Vedea cum năvălesc în peștera din Bethleem păstorii, îngerii, cei trei crai de la Răsărit, iar Pruncul Mântuitor îi privea cu o tandrețe și cu o dragoste greu de descris. Au trecut două mii de ani. Nu mai încap toți creștinii în peștera din Bethleem, dar ne trimitem reprezentanți. Un reprezentant catolicii, unul ortodocșii, unul neoprotestanții și protestanții. Toți cu daruri. Dar din nefericire Pruncul Mântuitor nu ne mai privește cu gingășie și dragoste iar cei trei reprezentanți rămân consternați. De ce? Și Mântuitorul le răspunde: Din nou vă voi primi cu aceeași dragoste și tandrețe când veți redeveni una așa cum ați fost la început. Acum aceasta e o meditație înainte de Crăciun dar cuprinde mult adevăr. Cel ce a scris-o a pătruns și el în temnițele comuniste mulți ani.

Revin la sărbătoarea de astăzi. Ne bucurăm împreună cu cei ce se bucură. Ne bucurăm împreună cu Preasfințitul Claudiu, cu credincioșii greco-catolici din Episcopia de Cluj-Gherla și îl rugăm pe Dumnezeu să le dea la toți sănătate”, a transmis IPS Andrei, mitropolitul Clujului, Maramureșului și Slajului.

Cu același prilej, a fost transmis mesajul aniversar din partea Eminenței Sale cardinal Claudio Gugerotti, prefect al Dicasterului pentru Bisericile Orientale din Vatican. A urmat prima sesiune de conferințe, moderată de conf. dr. Ioan Cârja, în cadrul căreia prof. dr. Ovidiu Ghitta, decanul Facultății de Istorie și Filosofie, UBB a vorbit despre „Primele circulare ale episcopului Ioan Alexi”. Prin decretul imperial din 17 martie 1854, Ioan Alexi a fost numit întâiul episcop al Eparhiei nou înfiinţate a Gherlei. A fost confirmat de Sfântul Scaun prin bula din 16 decembrie 1854 a Papei Pius IX.

A fost instalat la Gherla la 7 septembrie 1856 de către acelaşi mitropolit.  Se stinge din viață în 1863 la vârsta de 63 de ani.

Istoricul Ovidiu Ghitta a arătat că există trei elemente pe care episcopul Alexi ține să le scoată în evidență în circularele sale, să le prezinte ca esențiale pentru turma sa: biserica, școala și națiunea. „Avem un Alexi militant, un iluminist, un luptător pentru ridicarea națiunii sale prin școală și cultură. Prin circulare vedem un personaj luptător, cu viziune amplă, care consideră că imperativul momentului pentru români este de a se așeza în rând cu lumea și a se ridica la nivelul străbunilor lor. Este un personaj foarte bine ancorat în discursul politic și public, e un personaj bine ancorat în marile teme abordate de această generație”, a precizat istoricul.

În cadrul evenimentului, prof. dr. Mónica Fuster Cancio, Universitatea Pontificală Santa Croce din Roma a vorbit în limba italiană despre „Apelul României pentru descoperirea rădăcinilor creștine ale Europei” (it. „L’appello alla Romania per la riscoperta delle radici cristiane dell’Europa”). Pr. Drd. Gabriel Hoza, de la Facultatea de Istorie și Filosofie, UBB a prezentat un studiu despre repere generale din „Arhiva eparhială și administrația episcopală în Episcopia de Cluj-Gherla (1853-1948)”.

Sâmbătă, 24 noiembrie a.c., Simpozionul internațional „170 de ani de existență a Episcopiei de Cluj-Gherla. Tradiție și perspective” a continuat la Sala Club a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, unde au conferențiat pr. prof. dr. Luboslav Hromjak, de la Institutul Pontifical Oriental din Roma despre Ridicarea eparhiei Hajdu-Dorogh („The erection of diocesi Hajdu-Dorogh”, Facultatea de Teologie Greco-Catolică, UBB), pr. conf. dr. Horea Ovidiu Pop, de la Facultatea de Teologie Greco-Catolică, UBB – departamentul Oradea („Câteva aspecte din activitatea episcopului Iuliu Hossu”), drd. Daniel Barna, de la Facultatea de Teologie Greco-Catolică, UBB („Episcopul Iuliu Hossu, ocrotitor al lecturii și al activităților culturale în vremea celui de-al Doilea Război Mondial)”, prof. emerit dr. George Cipăianu, Facultatea de Istorie și Filosofie, UBB („Avatarurile unei familii de greco-catolici (1947-1953)”), prof. dr. Marius Bucur, Facultatea de Istorie și Filosofie, UBB („Aspecte privind mișcarea petiționară din 1956 în Eparhia de Cluj-Gherla”).

Tot în contextul aniversării a 170 de ani de la înființarea Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, duminică, 26 noiembrie, începând cu ora 18, episcopul eparhial PS Claudiu a oficial Sfânta Liturghie arhierească la Catedrala episcopală „Schimbarea la Față” din Cluj-Napoca.

C.P.