Geo Bogza și „Exasperarea creatoare”, la Muzeul Municipal Dej

Sala Multimedia a Muzeului Municipal Dej a fostj joi, 23 noiembrie, gazda unei captivante conferințe susținută de dr. Luigi Bambulea, lector asociat al Universității Naționale de Arte București și cercetător științific la Muzeul Național al Literaturii Române. Amfitrioni: prof. Constantin Albinetz, directorul muzeului și prof. Ovidiu Rus, consilier cultură în cadrul MMD.

Destinată în principal elevilor dejeni, prelegerea „Exasperarea creatoare. Despre personalitatea, opera, destinul și manuscrisele lui Geo Bogza” a fost minuțios completată cu fotografii de arhivă, manuscrise bogziene (edite și inedite), dosarul Geo Bogza din Caietele Avangardei, MNLR – Buc., XI, nr. 20/2023, precum și o serie de documente CNSAS desecretizate. Conferința a marcat împlinirea, la 14 septembrie, a trei decenii de la moartea scriitorului.

Scriitor, jurnalist, autor de reportaje literare, Geo Bogza a debutat editorial în 1929, fiind unul dintre teoreticienii și activiștii de frunte ai avangardei românești, editor al revistei Urmuz și unul dintre redactorii de bază ai revistei unu. După debutul său editorial cu Jurnal de sex și după ce publică Poemul invectivă (1933), va suporta rigorile legii, chiar cu detenție, sub acuzația de „pornografie literară”. În 1937 publică volumul de poezii „Ioana Maria” și este clasat printre „autorii cosmopoliți și degenerați” de către regimul antonescian. Ulterior, datorită unor titluri precum Țări de piatră, de foc, de pământ (1939), Cartea Oltului (1945) sau Țara de piatră (1946), devine unul dintre cei mai importanți autori de reportaj din literatura noastră care, deși aderă la realismul socialist, își păstrează filonul nonconformist care i-a adus autenticitatea în creația lirică.

În 1945, odată cu instalarea guvernului Groza, se alătură comuniștilor, devine deputat în Marea Adunare Națională, membru al Academiei Române și membru în Consiliul Național pentru Apărarea Păcii. În 1971 este decorat cu titlul de Erou al Muncii Socialiste, iar în 1978 primește Marele Premiu al Uniunii Scriitorilor. Dar, asemenea ursului, dintr-o celebră tabletă a scriitorului, care nu mai voia să danseze pe o tablă încinsă, începând cu anii ‘80, Geo Bogza se detașează treptat, treptat de toți și de toate, devenind el însuși un simbol. Al unui povestaș, ce anunță eșecul unei lumi în care s-a simțit mereu o țintă. („Eu sunt ținta. Geo Bogza în dialog cu Diana Turconi”, carte retipărită de Editura Cartea Românească în 2023).

Date biografice cunoscute sau mai puțin cunoscute și numeroase intercalări istorico-literare menite să coloreze tumultul epocilor traversate de Bogza, toate au fost oferite publicului de carismaticul conferențiar Luigi Bambulea, cu vizibila satisfacție a cercetătorului scormonitor de adevăruri susținute cu pasiunea cunoașterii. Cunoașterea de sine și de alții.

Luigi Bambulea (n. 1986) este cercetător științific (din 2018) în cadrul Muzeului Național al Literaturii Române din București și lector asociat al Universității Naționale de Arte București (din 2021). Este doctor al UNA București, în Studii vizuale, cu o teză consacrată manifestelor avangardiste, master și doctor în Filologie al Universității din București (dizertație masterală despre istoria ideii de geniu și teză doctorală consacrată memoriei culturale). A absolvit, ca șef de promoție, Facultatea de Istoria și Teoria Artei, în cadrul Universității Naționale de Arte, din București (2014). A absolvit Facultatea de Litere, specializarea Limba și literatura română – Literatură comparată, în cadrul Universității ”Babeș-Bolyai”, din Cluj-Napoca (2009). A absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă, specializarea Teologie Pastorală, în cadrul aceleiași universități (2009). Este membru al Societății de Literatură Generală și Comparată din România. A publicat articole și studii în mai multe publicații academice și culturale; a tradus și postfațat ”Literatura în pericol”, de Tzvetan Todorov (Editura Art, București, 2011). Este redactor coordonator al ”UNA”, publicația științifică a Universității Naționale de Arte, din București.

M. Vaida