“Inocenţa musulmanilor” a ajuns pînă în Crimeea

Nezavisimaia Gazeta

O acţiune de protest a tătarilor din Crimeea împotriva filmului “Inocenţa musulmanilor” a fost programată pentru joi, 27 septembrie.

Peste problemele legate de alocarea de terenuri repatriaţilor tătari au început să se suprapună altele. De exemplu, tătarii din Crimeea nu au reuşit încă să obţină pentru limba lor statutul de limbă regională. Parlamentul de la Kiev amînă dezbaterile pe marginea legii privind repunerea în drepturi a celor deportaţi după criterii naţionale. Activiştii tătari se plîng că nici puterea centrală, nici organismele de conducere locale nu acordă atenţie nevoilor acelei părţi din populaţie care pretinde dreptul de a se numi “populaţia originară a Crimeii”.

În ţările din Comunitatea Statelor Independente (CSI) Crimeea se află pe primul loc în ceea ce priveşte actele de vandalism şi de intoleranţă îndreptate în principal împotriva tătarilor.

Mejlisul (parlamentul) din Crimeea are o atitudine prea pacifistă şi tolerantă şi din acest motiv în mediul tătarilor din regiune au apărut noi organizaţii, care îşi formulează precis cererile faţă de putere şi sînt hotărîte să-şi atingă obiectivele proclamate.

Cetăţenii simpli încearcă să-şi apere drepturile nu prin organizaţii obşteşti, ci cu ajutorul structurilor musulmane. Recent, muftiul musulmanilor din Crimeea, Emirali Ablaev, a dat publicităţii o scrisoare deschisă adresată preşedintelui, premierului şi unor şefi ai structurilor de conducere din Ucraina. Ablaev a anunţat că în republica autonomă a început persecutarea tătarilor care doresc să le ofere copiilor lor o educaţie spirituală. Părinţii sînt ameninţaţi cu decăderea din drepturile părinteşti şi cu urmărire penală.

În ultimii cîţiva ani, serviciile secrete ucrainene au anunţat în repetate rînduri descoperirea în sudul Ucrainei a unor reţele clandestine ale unei organizaţii islamiste sau alteia. Însă, experţii sînt convinşi că problema există şi la această oră. Mediul de alimentare pentru asemenea organizaţii îl constituie nu atitudinile politice, ci probleme precum sărăcia şi şomajul.

În Ucraina, spre deosebire de alte ţări, nu există nici lideri religioşi gata să iasă în prim plan, nici o situaţie conflictuală acută pe temei religios. De aceea, actuala acţiune din capitala Crimeii nu va deveni începutul pentru proteste şi revolte mai ample. Totuşi, o “sămînţă a discordiei” a fost semănată.

Încă în urmă cu trei ani, Centrul analitic Razumkov a dat publicităţii rezultatele unui sondaj de opinie, cărora Kievul nu le-a acordat la acea dată prea mare atenţie. Aproape 98% dintre tătarii din Crimeea s-au declarat musulmani, iar 68% dintre ei făceau aluzie la imposibilitatea de a le oferi copiilor lor o educaţie în spiritul tradiţiilor, culturii şi religiei naţionale. De asemenea, 20% îşi exprimau speranţa în recroirea sistemului administrativ din Crimeea conform principiilor islamului, iar 26% visau la restabilirea Halifatului.