Sesiunea Aniversară Academician Marius Porumb – 80

Academia Română îl va celebra pe reputatul academician clujean Marius Porumb, la împlinirea vârstei de 80 de ani,  în „Sesiunea Aniversară Academician Marius Porumb – 80”, care se va desfășura în ziua de 17 octombrie 2023, începând cu ora 11,00, în Aula Înaltului For de Știință și Cultură din capitala țării.

Sesiunea omagială se va desfățura în prezența președintelui Academiei Române, acad. prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, și a celor patru vicepreședinți ai Înaltului For de Știință și Cultură. Vor lua parte la eveniment academicieni, profesori universitari, prestigioși reprezentanți ai artei și culturii naționale și personalități apropiate de academicianul Marius Porumb. Este invitat la celebrare Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului. La ceas aniversar, academicianul Marius Porumb va lansa volumul său ,,Pictura românească din Transilvania, Secolele XIII-XVIII”, apărut recent la Editura Academiei Române și Editura MEGA, reeditare cu valoroase completări a ediției din 1981, publicate la Editura Dacia. Istoricul de artă academician Marius Porumb, membru titular al Academiei Române din anul 2009, anterior membru corespondent din 1993, este directorul Institutului de Arheologie și Istoria Artei al Fililei Cluj a Academiei Române și președintele Asociaţiei “Ars Transsilvaniae”.

Specialist în istoria artei

Distinsul academician s-a născut la 9 octombrie 1943 în localitatea Grozești-Lăpușna. A urmat cursurile Facultății de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca (1961-1966). În anul 1973 devine doctor în istorie, specialitatea istoria artei, cu teza „Icoane românești din Transilvania (secolele XV−XVIII)” elaborată sub coordonarea celebrului academician  Virgil Vătășianu. A urmat specializări în domeniul civilizației și culturii bizantine la Ravenna, Italia (1971) și la Bari, Italia (1977, 1978, 1980, 1981, 1984). În perioada 1966 -1990 a fost cercetător științific la Institutul de Istorie și Arheologie din Cluj-Napoca. Începând cu anul 1992 este director al acestui cunoscut Institut. În anii 1984 și 1985 a susținut cursuri postuniversitare la invitația Academiei de Arte din București. Din 1990 este profesor și conducător științific de doctorat în specialitatea istoria artei al Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj−Napoca. Este coordonatorul principal al monumentalei lucrări ”Arta din România. Din preistorie în contemporaneitate”, lansată în anul 2019, la Academia Română. Ampla lucrare cuprinde materiale ale celor mai importanți cercetători ai domeniului și este o remarcabilă realizare, cuprinzând, în cele două volume, peste 1500 pagini de text și peste 2100 fotografii color, numeroase desene, planuri, gravuri și fotografii istorice. Bogatul material ilustrează un excepțional tezaur artistic al României, cu numeroase aspecte ale realizărilor și performanțelor artistice, documentate de cercetările din ultimele decenii, fenomenul artistic românesc remarcându-se printr-o superbă originalitate și o permanentă conexiune cu lumea europeană.

Opera științifică

Opera științifică a academicianului Marius Porumb este cu totul impresionantă, cu volume de primă referință bibliografică precum: Bisericile din Feleac şi Vad, două ctitorii moldoveneşti din Transilvania, Editura Meridiane, 1968; Icoane din Maramureş – Ikonen aus der Maramureş, Editura Dacia, 1975; Pictura românească din Transilvania – Die rumänische Malerei in Siebenbürgen (secolele XIV-XVII), Editura Dacia, 1981; Monumente istorice şi de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, autor și coordonator al volumului, Editura Arhiepiscopiei, 1982; Omaggio a Dinu Adamesteanu, coordonator şi autor, Editura Clusium, 1996; Dicţionar de pictură veche românească din Transilvania (secolele XIII-XVIII), Editura Academiei Române, 1998; Biserica arhiepiscopală din Feleac. Ctitorie a lui Ştefan cel Mare, Editura Renaşterea, 2003;  Un veac de pictură românească din Transilvania – secolul al XVIII-lea, Editura Meridiane, 2003; Biserica episcopală din Vad. Ctitorie a lui Ştefan cel Mare, Editura Renaşterea, 2004; Ştefan cel Mare şi Transilvania. Legături culturale şi artistice moldo-transilvane în secolele XV-XVI, Institutul Cultural Român, 2004; Patrimoniul Cultural al României:Transilvania, coordonator şi autor, Institutul Cultural Român, Centrul de Studii Transilvane, 2004; Biserici de lemn din Maramureş, Editura Academiei Române, 2005; Patrimoniul Cultural al României: Munții Apuseni, coordonator şi autor, Institutul Cultural Român, Centrul de Studii Transilvane, 2006.

Carmen Fărcașiu