Înșelați pe OLX

Sute de clujeni care încearcă să-și vândă bunuri pe platformele de vânzare cumpărare, în special de OLX, au căzut victime ale infracțiunilor de tip psihing. Anchetatorii susțin că banii obținuți prin astfel de infracțiuni sunt transferați spre conturi din țări cu care colaborarea juridică se relizează defectuos.

Într-un răspuns transmis la o adresă a ziarului Făclia de Cluj pe tema infracțiunilor săvârșite împotriva clienților platformelor de vânzare cumpărare produse, se arată că în perioada 2020.2023 au fost înregistrate nu mai puțin de 691 de cauze cu astfel de fapte.

Practic, autorii, sub pretextul că vor să cumpere produsul oferit spre vânzare pe platforma de internet, contactează vânzătorul de bună credință prin intermediul aplicației WhatsApp și îl convinge să-și furnizeze datele de securitate ale cardului său bancar prin accesarea unui link tip phishing și completarea datelor de securitate și a soldului. Clienții de bună credință confirmă plata și crezând că în felul acesta vor intra în posesia sumelor de bani solicitate ca preț a produselor. În realitate însă, autorii sustrag din cont diverse sume de bani prin transferarea acestora spre conturi cu care anchetatorii români nu pot colabora.

„Într-o proporție covârșitoare, victimele atacatorilor sunt clienți ai platformei OLX care au primit link-uri în urma discuțiilor purtate prin aplicația WHATSAPP cu persoane necunoscute și au introdus datele cardurilor bancare pe paginile deschise. Dorim să atragem atenția faptului că platforma OLX nu oferă un astfel de serviciu iar atacatorii profită de lipsa de atenție și experiență a clienților platformei. Datele cardurilor bancare nu trebuie introduse pe site-uri necunoscute și neverificate, iar plățile online trebuie făcute prin metode sigure”, arată procurorii. Aceștia fac apel public la toate persoanele care folosesc platforma OLX și alte site-uri similare:

  1. să acorde o atenție deosebită în cazul în care poartă conversații cu persoane necunoscute

  2. să nu trimită acestora datele cardurilor bancare şi să nu le introducă pe pagini deschise prin link-uri primite în acest mod.

  3. să anunțe în cel mai scurt timp unitățile bancare emitente ale cardurilor și organele de poliție, dacă au fost victimele unor atacuri cibernetice.

  4. să păstreze copii ale tuturor conversațiilor purtate cu atacatorii şi ale actelor primite de la unitățile bancare şi să le pună la dispoziţia autorităţilor.

„Dorim să informăm opinia publică despre faptul că în perioada pandemiei COVID-19, infracționalitatea informatică a cunoscut o creştere rapidă în contextul creșterii comerțului online de bunuri şi servicii.

Procurorii acordă o atenție ridicată acestui fenomen infracțional şi fac eforturi pentru descoperirea şi tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate care profită de contextul pandemic global”, precizează anchetatorii.

Skimming-ul face ravagii

Specialiștii în combaterea infracțiunilor informatice susțin că în România se păstrează tendinţa grupurilor de criminalitate organizată, formate din cetăţeni români şi nu numai, specializate în infracţiuni la regimul comerţului electronic – activităţi de tip skimming(metoda de a fura datele de pe cardurile bancare şi banii celor care folosesc bancomatele)- în compromiterea şi fraudarea instrumentelor de plată electronică în afara teritoriului României, la nivel teritorial având loc în general doar planificarea activităţilor infracţionale, iniţierea grupului, racolarea anumitor membri, transmiterea echipamentelor sau anumitor componente hardware/software de skimming şi în final colectarea produsului infacţional. Anul trecut au apărut date concrete privind reluarea și relocarea anumitor activități de skimming inclusiv pe teritoriul țării, atât cetățeni români, dar mai ales cetățeni bulgari fiind implicați în activități de montare a echipamentelor artizanale la nivelul ATM-urilor aparținând diverselor instituții financiare din țară, urmate de compromiterea și fraudarea cardurilor bancare și colectarea de această dată a produsului infracțional în străinătate.

Deturnarea plăților

De asemenea a luat amploare fenomenul de constituire şi activare pe teritoriul României a unor grupări infracţionale specializate în activități de tip Money Laundering-as-a-Service, respectiv în racolarea, deschiderea de conturi bancare la instituţii financiare din ţară şi mai ales din străinătate sau, după caz, în înfiinţarea de societăţi comerciale, activităţi urmate de un proces de spălare a produsului infracţional. Prin respectivele conturi bancare şi alte conturi colectoare ale grupării, este spălat produsul infracţional provenit din diverse infracţiuni de criminalitate informatică (înșelăciuni și/sau fraude informatice de tip CEO Fraud/BEC – Fraud Business Email Compromise), fapte corelate cu infracțiuni contra intergrității și securității sistemelor informatice – acces ilegal la un sistem informatic/alterarea integrității datelor informatice, derulate în special împotriva unor persoane vătămate din străinătate de către alte grupări colaborative. Aceste infracțiuni afectează grav activitatea unor companii și operatori economici, generând pierderi de ordinul milioanelor de euro prin deturnarea plăților.

Atacurile de tip rasomware

Un alt fenomen îl constituie atacurile de tip rasomware – cryptolocker în scopul perturbării funcţionării anumitor sisteme informatice, prin criptarea datelor şi restricţionarea astfel a accesului titularului legitim la server-ul atacat şi condiţionarea operaţiunii de decriptare prin plata unor sume de bani în criptomonedă în anumite portofele virtuale. Aceeași frecvență se menține și cu privire la atacurile informatice de tip malware asupra rețelelor informatice, prin utilizarea de programe informatice malițioase, vizându-se obținerea în mod fraudulos de informații nedestinate publicului (precum datele personale, date ale instrumentelor de plată electronică și date bancare, date utilizate în conectarea la diferite sisteme si rețele informatice, date utilizate la conectarea la serviciile de poștă electronică sau rețele de socializare în mediul online).

Specialiștii recomandă utilizatorilor de internet să nu furnizeze niciodată datele bancare. „Nicio bancă din România nu cere datele de pe card prin telefon”, spun experții. De asemenea nu trebuie furnizate datele medicale. „Datele personale trebuie împărtășite doar persoanelor sau companiilor în care aveți încredere”, spus specialiștii.

Pentru a nu cădea victime escrocheriilor de pe platformele online de anunțuri, ziarul Făclia de Cluj le recomandă clujenilor să apeleze la serviciile de mică publicitate ale ziarului nostru oferite prin intermediul ediției tipărite și prin pagina de internet accesând

Adaugă anunț în ziarul tipărit – ziarulfaclia.ro

Cosmin PURIȘ

 

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut