69 de ani de la eliberarea Clujului

Autorităţile clujene au marcat, vineri 69 de ani de la eliberarea oraşului de sub ocupaţia horthysto-fascistă. Manifestările, organizate de Prefectura Cluj, Divizia 4 Infanterie „Gemina” şi Primăria Cluj-Napoca în Cimitirul Militar de pe Calea Turzii din Cluj-Napoca, au început la ora 11 cu o slujbă religoasă oficiată de un sobor de preoţi militari şi civili în frunte cu PS Vasile Someşanul, episcop vicar al Episcopiei Vadului Feleacului şi Clujului.

În cadrul evenimentului, prefectul judeţului Cluj, Ioan Vuşcan, a subliniat importanţa zilei de 11 octombrie cînd cel mai mare oraş din Transilvania, Clujul, a fost eliberat de sub ocupaţia horthystă. „Populaţia Clujului a început să respire aerul libertăţii începînd cu 12 octombrie 1944, o zi de patru ani aşteptată. Dar, pentru eliberare, a fost nevoie de eforturi şi sacrificii masive deoarece marile localităţi nu se apără şi nici nu sînt eliberate numai prin acţiuni frontale directe, ci prin manevre pe spaţii mari. Trebuie amintit şi numărul mare de vieţi tinere pierdute, de sîngele vărsat, pentru că eliberarea unui oraş atît de important pentru Transilvania a fost rezultatul unor eforturi şi sacrificii imense. Cei care au pus mai presus decît propria viaţă independenţa, demnitatea, libertatea şi reîntregirea ţării şi au menţinut trează încrederea poporului român în valorile sale strămoşeşti, trebuie să rămînă veşnic prezenţi în sufletele noastre. Cînd vorbim de eliberarea Clujului nu putem să facem abstracţie de contextul în care acest fapt a fost posibil, dar şi de urmările acestei reuşite a armatei române. Una dintre problemele importante ce se impuneau a fi rezolvate imediat după Eliberare, care a trezit la vremea respectivă şi o vie preocupare în cercurile academice, a fost cea a restabilirii administraţiei civile româneşti în Transilvania de Nord, cu toate problemele pe care aceasta le implica. În acest sens, cadrele academice ale Universităţii Regele Ferdinand din Cluj (instituţie refugiată la Sibiu în timpul Dictatului) au promovat puncte de vedere potrivit cărora, restabilirea legislaţiei româneşti în teritoriul eliberat, constituia un drept inalienabil al statului român. Imediat după eliberarea Clujului au început să fie luate măsuri pentru înlăturarea efectelor administraţie străine”, a spus Vuşcan. În final, prefectul i-a oferit generalului de brigadă în rezervă Constantin Mancaş, preşedintele Filialei judeţene „Avram Iancu” Cluj a Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, „DIPLOMA, ONOARE PENTRU CLUJ”. Prefectul i-a acordat distincţia veteranului de război „ca semn de înaltă cinstire şi aleasă preţuire pentru curajul şi spiritul de sacrificiu dovedite în apărarea pămîntului strămoşesc, pentru exemplul de virtute civică pe care îl oferiţi societăţii româneşti”.

La manifestare au mai luat parte membri ai Asociaţiei Veteranilor de Război din Ministerul Afacerilor Interne, printre aceştia numărîndu-se preşedinte col. (r) Pitică Gheorghe şi prim-vicepreşedinte col. (r) Irimiea Ioan. La rîndul său, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc a vorbit despre sacrificiile şi eroismul militarilor români în lupta de eliberare a Ardealului. El a spus că datorită Armatei române astăzi România are cele mai mari garanţii de securitate, lucru de care nu s-a putut bucura pînă acum. „Facem parte din NATO şi Uniunea Europeană datorită militarilor români care se sacrifică în teatrele de operaţiuni din afara ţării”, a spus Boc.

Cosmin PURIŞ