570 metri liniari de documente ar putea fi scoşi din patrimoniul filialei Cluj a Arhivelor Naţionale

Filiala Cluj a Arhivelor Naţionale ar trebui să scoată din patrimoniul său 570 de metri liniari de arhivă, grupaţi în peste 70 de fonduri istorice de valoare, pentru a le încredinţa cultelor, ca urmare a modificărilor aduse articolului 19 al Legii Arhivelor Statului.

“Acest lucru va crea mari inconveniente în privinţa cercetării ştiinţifice şi a accesului cetăţenilor la aceste documente. Există şi argumente constituţionale care justifică o contestare a acestei modificări, iar un astfel de demers a şi fost întreprins la Curtea Constituţională”, a declarat, vineri, pentru AGERPRES, directorul Filialei Cluj a Arhivelor Naţionale, dr. Ioan Drăgan, amintind, totodată, că directorul general al Arhivelor Naţionale, dr. Dorin Dobrincu, s-a opus în Comisia de cultură a Camerei Deputaţilor, cu argumente temeinice, adoptării acestei modificări, unul dintre ele fiind acela că patrimoniul naţional este indivizibil şi de interes public, nu privat.

La rîndul său, Federaţia Arhiviştilor din România (FAR) a arătat că ar putea fi de acord cu o restituire a copiilor documentelor de patrimoniu şi în niciun caz a originalelor. FAR susţine că Arhivele Naţionale reprezintă “un patrimoniu destinat prin excelenţă uzului public, iar modificarea legii aduce o gravă ştirbire a prerogativelor statului român şi a responsabilităţii sale privind administrarea patrimoniului cultural-arhivistic al ţării”. Potrivit FAR, Arhivele sînt element esenţial de identitate pentru o naţiune şi statul nu le poate ceda interesului privat.

Preşedintele Comisiei parlamentare pentru UNESCO, deputatul PNL Horea Uioreanu, a susţinut, joi, într-o conferinţă de presă, la Cluj, că schimbările făcute în actul normativ sînt în defavoarea cetăţenilor, în special a celor din Transilvania, iar “arhivele vor fi devalizate”. El a evidenţiat că oriunde în lume arhivele sînt centralizate şi conservate de instituţiile statului şi “nu sunt stocate la particulari sau la organizaţii obşteşti”.

Ca urmare a modificării articolului 19 din lege, documentele din Arhivele Naţionale care dovedesc statutul civil şi religios al persoanei şi care au valoare genealogică, istorică şi juridică, păstrate acum unitar la Arhivele Naţionale, ar urma să fie separate pe culte şi distribuite acestora, la fel şi documentele istorice ale episcopiilor, protopopiatelor, parohiilor, şcolilor confesionale ori instituţiilor de caritate, care acoperă întreg teritoriul ţării.