140 de Gale MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ

O nouă ediţie, într-un fel aniversară, deşi tot ceea ce se petrece, lună de lună, la Galele MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ echivalează cu o aniversare. Cu atît mai mult, amfitrionul, Prof. dr. Nicolae HÂNCU, face de pe acum planuri pentru aniversarea celor 150 de gale, care, iată, bat la uşă, numai nu le vedem, prin iarna lui 2013, cam pe vremea aceasta… Da, a fost o ediţie cu parfum discret de toamnă tîrzie, desprins din natura imediată, din natura imortalizată pe pînzele ce se oferă atît de rar privirii ale lui Corneliu Brudaşcu, din sonorităţile unor muzici care pot încălzi şi cele mai îngheţate inimi.

A fost omagiat în acest cadru venerabilul jurist de forţă, cel mai vechi rotaryan din tot Districtul, decorat de Clubul Cavalerilor de Malta, cetăţean exemplar şi om de cultură al acelui Cluj profund şi tainic spre care mai visăm cu ochii deschişi – Domnul Aurel Olteanu – care, de curînd, a împlinit 95 de ani (!), vîrstă pe care faţa-i netedă şi privirea-i ageră nu o trădează. Faptul că a scăpat de la Cotul Donului şi de la Oarba de Mureş şi că a învins nu numai pe cîmpul de luptă, ci şi în confruntarea de idei, demonstrează tărie de caracter, curaj, civism, frumuseţe sufletească şi altruism fără margini. La Mulţi Ani! unui concitadin cu care ne mîndrim că putem fi contemporani.

Despre PEISAJ – DE LA CONTEMPLARE SPRE DECRIPTARE ŞI GESTIONARE – a susţinut o prelegere de certă încărcătură ştiinţifică şi de mare rafinament, în acelaşi timp, apreciatul Profesor dr. Dănuţ PETREA, decan al Facultăţii de Geografie din Cluj-Napoca. Despre peisaj conceput ca obiect în jurul căruia gravitează oameni de cele mai diverse profesii şi preocupări, despre peisajul din creaţia lui Brudaşcu şi despre cel imortalizat în fotografii surprinse în aplicaţiile cu studenţii a vorbit detaliat profesorul. Cursul ştiinţific, adus la nivelul de înţelegere al unui public cultivat, a explicitat ce este peisajul – între altele, metaforic spus, „darul pe care natura şi-l face ei sieşi” – , ce înseamnă peisajul pictural, cum s-a ajuns de la peisaj la formele lui diversificate (urban, portuar, turistic, cultural, al străzii etc.), la peisaje care se juxtapun (peisaje mediatice şi de multe ori peisaje-reprezentare; s-a vorbit despre modul în care geografii, care se ocupă de o unitate teritorială de dimensiuni variabile, tratează peisajul, ca reprezentare şi ca obiect; despre „ce este geografia” şi percepţiile actuale legate de această ştiinţă, despre cum decriptează geografii peisajul şi ce studiază geografii, despre evoluţiile din natură şi despre faptul că geografii „citesc” anumite semne – peisaje grav poluate, semne ale „civilizaţiei umane”. Desigur, există şi peisaje „feerice”, de care ne ataşăm afectiv. Elemente legate de modelarea peisajului, revoluţia sistemelor geografice informaţionale, dar şi elementele de gestionare a peisajului au completat excepţionala conferinţă a profesorului Petrea, numit inspirat de prof. Hâncu „primul peisagist fără penel”.

Scriitorului Alexandru Vlad i-a revenit misiunea de a prezenta „CATALOGUL CORNELIU BRUDAŞCU” (oferit în dar tuturor celor care au umplut pînă la refuz Sala „Tonitza” a Muzeului de Artă Cluj-Napoca): catalog prin intermediul căruia pictorul ne invită la o călătorie fantastică prin anotimpurile, peisajele, florile, portretele, nudurile sau compoziţiile sale, mai vechi ori de dată mai recentă. „Brudi ne invită nu doar la a vedea, a privi, ci şi la a contempla. Vorbim despre pictura lui luînd-o, de fiecare dată, de la capăt. La început era un pictor de <underground>, a cărui prezenţă discretă era rar vizibilă, picta flori, mai tîrziu şi cîte un peisaj… Apoi, între floare şi om s-a creat ceva ce se atinge pe acelaşi palier. Sensibilitatea lui Brudaşcu aduce ceva în plus, ceva care te cheamă să participi. Portretele sînt puţine, dar memorabile (Teohar Mihadaş, Spătaru), respectiv portrete de tineri, cu inocenţa, vitalitatea, alteori chiar cu cruzimea vîrstei. Peisajele din ultima perioadă sînt duse pînă la împlinirea picturală: lumina coexistă cu pasta, e un element alături de culoare. Compoziţiile, enigmatice, surprind prezenţe fizice în poziţii cunoscute, altele fac trimiteri dramatice, dar neconcretizate pînă în amănunt. Catalogul nu este complet (nici nu şi-a propus acest lucru – n.n.), nu rezolvă enigma, dar trebuie să rămînă o picătură de necunoscut”, a spus, între multe altele, scriitorul Alexandru Vlad.

„Recitalul de toamnă tîrzie” al mezzosopranei Lavinia BOCU a risipit culorile anotimpului în cîteva piese aparţinînd genului foarte actual şi gustat al repertoriului pop-opera, care duce mai departe sonorităţile clasice prin intermediul unor voci provenind din mediul muzicii de operă.

***

Ediţia cu numărul 141 a Galelor MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ va avea loc miercuri, 19 decembrie 2012, cu începere de la ora 18, în Sala „Tonitza” a Muzeului de Artă. În program un scurt comentariu pe tema magiei Crăciunului, urmat de un „ocean” de muzică bună prin intermediul „Incursiunilor de meloman” semnate de Sergiu Alex, care va încerca să explice „DE CE MUZICA BUCURĂ ŞI EMOŢIONEAZĂ”.

Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro