Ziua Culturii Naţionale la Tel Aviv. Eminescu în Transilvania

Puţine zile ne mai despart până la un nou ceas aniversar Mihai Eminescu, “cel mai mare poet, pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, şi câte o stea va veşteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale”, ca să-l citez pe George Călinescu.

Mihai Eminescu – poetul, prozatorul, publicistul – continuă să suscite interes şi asta nu poate decât să bucure. Cum bucură şi atenţia acordată Poetului Naţional în cadrul Zilei Culturii Naţionale de la Tel Aviv, eveniment organizat de Institutul Cultural Român în colaborare cu Asociaţia Scriitorilor Israelieni de Limbă Română, palierele fiind multe şi de interes maxim. Mă refer la conferinţa ‘Eminescu în Transilvania’ în contextul aniversării Marii Uniri (referent scriitorul clujean Ion Cristofor), apoi recitalul de poezie în limbile română, ebraică şi idiş din creaţii literare semnate de Mihai Eminescu şi Ion Cristofor, prelegerea ‘Despre Eminescu în ebraică şi limba idiş’ (referent profesorul Lucian Zeev Herşcovici), lansarea celor mai noi volume de scriitori israelieni de origine română, Ada Shaulov, Adina Rosenkranz Herşcovici, Madeleine Davidsohn şi G. Mosari.

Invitatul de onoare al evenimentului de joi, 11 ianuarie, este scriitorul clujean Ion Cristofor, nume cunoscut cititorilor graţie volumelor publicate (poezie, interviuri, eseuri, istorie literară), dar şi numeroaselor prezenţe literare (târguri de carte, recitaluri de poezie, radio, televiziune, conferinţe,…).

Eminescu în Transilvania are un punct de plecare extrem de îndrăzneţ, citez : “Obârşia strămoşilor lui Mihai Eminescu este Transilvania. Cel mai recent biograf al poetului, Ion Roşu, reia ipoteza lansată de Dimitrie Vatamaniuc, a originilor transilvane a Eminovicilor. Strămoşii lui au descins în Ţara de Sus după 1778. După unii cercetători, Blajul ar fi ţinutul de baştină, după alţii Banatul sau Răşinarii. Vom analiza toate aceste ipoteze. Legăturile lui Eminescu cu Transilvania sunt multiple. Debutul său se petrece în Familia lui Iosif Vulcan, cel care-i schimbă numele din Eminovici. Analizez legăturile lui cu Aron Pumnul, un alt ardelean. După moartea profesorului său preferat, Aron Pumnul, în anul 1866, Mihai Eminescu se lasă de şcoală şi porneşte de la Cernăuţi pe Drmul cel mare împărătesc spre capitala românismului – Blajul, cu gândul de a-şi da examenele restante pentru a absolvi clasa a III – a. Ajuns la marginea Blajului, pe dealul înalt numit Hula, el face un popas sub un tei impunător, azi Teiul lui Eminescu, să privească panorama oraşului de care-şi legase mari speranţe. Eminescu entuziasmat exclamă, ‘Te salut din inimă, Româ mică, îţi mulţumesc Dumnezeule că m-ai ajutat s-o pot vedea !’ Voi analiza îndeaproape legăturile poetului cu ardelenii, modul în care gazetarul va dezbate problemele românilor din această provincie istorică. De asemenea, voi analiza receptarea entuziastă a poeziei lui Eminescu în Transilvania, inclusiv cea din postumitate. Fără a trece sub tăcere studiul obtuz al canonicului Grama, dar şi faptul că prima lucrare de doctorat dedicată lui Eminescu aparţine unui ardelean”.

Fiecare prezenţă a scriitorului Ion Cristofor este surprinzătoare prin tematica propusă şi mod de abordare. Motiv în plus de a spera că textul Eminescu în Transilvania va vedea lumina tiparului şi în cotidianul nostru.

În ediţiile următoare ale Făcliei, mă voi opri şi asupra programelor iniţiate de Institutul Cultural Român în toate reprezentanţele sale, mai ales că se anunţă programe de interes major, toate sub semnul Marii Uniri.

Demostene ŞOFRON

Articole din aceeasi categorie