Târgul de Crăciun de la Cluj-Napoca, temei de propagandă mincinoasă în Ungaria

Budapesta își continuă acțiunile concepute să provoace ură și dezbinare între românii și maghiarii din România. Avem parte tot mai des de gesturi denigratoare și campanii mincinoase împotriva țării noastre prin care se încearcă să se arate că drepturile minorității maghiare nu sunt respectate. Un tip de propagandă care poate fi descrisă așa: „bucate ungurești după rețete rusești”. Ultima ticăloșie din sistemul de propagandă construit de iredenta maghiară a avut loc, nu întâmplător, chiar de 1 decembrie a.c., de Ziua Națională a României.

Un ziar online din Budapesta, apropiat de regimul Orban, a publicat un amplu material mincinos și tendențios pe tema Târgului de Crăciun ce se desfășoară în această perioadă în Piața Unirii din Cluj-Napoca. În articol se arată că evenimentul este organizat de Consiliul Local Cluj-Napoca, însă din cauza lipsa inscripțiilor bilingve „fericirea maghiarilor din oraș este umbrită”.

„Ceea ce îi enervează pe maghiarii locali este lipsa totală a inscripției în limba maghiară sau bilingvă în târg, deși aproape 15% din populația orașului este maghiară. În plus, există mii de studenți maghiari care își continuă studiile la universitățile din Cluj-Napoca. Nu în ulltimul rând, sunt acei maghiari, care locuiesc în străinătate, dar care se întorc de Crăciun pentru a-și vizita rudele și prietenii”, arată ziarul budapestan.

În articol se mai arată că UDMR s-a angajat să nu mai voteze anul viitor în favoarea organizării târgului numai dacă se va garanta că vor fi înscrisuri și în limba maghiară.

Cele arătate în articol nu sunt altceva decât minciuni și dezinformări, specifice propagandei pe care Budapesta o promovează împotriva României.

Realitatea e cu totul și cu totul alta în cazul Târgului de Crăciun din Piața Unirii din Cluj-Napoca. Astfel, cei care aleg să simtă atmosfera de sărbătoare în cadrul acestui eveniment pot să vadă chiar la intrare un panou mare în care este scris „Târgul de Crăciun” în cinci limbi, inclusiv în maghiară. Mai mult, sunt bannere și leduri în limba maghiară iar eventul de pe pagina de socializare este în limba română, maghiară și engleză.

Cei care servesc cauza „iredentei maghiare” pur și simplu au refuzat să vadă toate aceste lucruri, alegând să promoveze minciuni chiar de Ziua Națională a României.

O altă dezinformare făcută de publicația budapestană e legată de organizatorul Târgului de Crăciun. În articol se susține că evenimentul e organizat de Consiliul Local Cluj-Napoca. E total fals deoarece întregul proiect aparține unei firme private. Și asta după ce în urmă cu cinci ani, municipalitatea clujeană a scos la licitație spațiul din Piața Unirii pentru organizarea Târgului de Crăciun. De atunci, evenimentul este gestionat exclusiv în regim privat, ceea ce îi dă dreptul organizatorului să-și facă politica de promovare și de marketing după cum consideră că este eficient pentru a-și atrage vizitatori. Dar cu toate acestea, după cum se vede, compania se pare că a ales să țină cont de componenta multiculturală a municipiului Cluj-Napoca.

În ciuda propagandei mizerabile dusă de Budapesta, în România lucrurile sunt mai mult decât evidente în ceea ce priveşte sistemul de protecţie a minorităţilor. Astfel, minorităţile din ţara noastră, care constituie un procent de 10 la sută din totalul populaţiei, pot studia în limba proprie la toate nivelurile, îşi pot utiliza limba în raport cu administraţia locală, sistemul de sănătate şi justiţie. Mai mult, toate minorităţile naţionale din România au reprezentanţi în Parlamentul României, iar numeroşi membri ai acestora deţin funcţii cheie în stat. Tot pentru a veni în sprijinul minorităţilor naţionale, în România funcţionează Institutul pentru Relaţii Interetnice şi Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării, ultimul fiind înfiinţat tocmai pentru a preveni eventuale derapaje care să afecteze membrii minorităţile naţionale.

Model de garantare a drepturilor minorităților naționale

Cât privește municipiul Cluj-Napoca, poate fi un model de garantare a drepturilor minorităţilor naţionale şi de multiculturalism. Acest oraş a reuşit să creze prin măsurile luate în ultimii ani un cadru extrem de avansat care permite protejarea şi în acelaşi timp afirmarea identităţii fiecărei etnii.

Spre exemplu, maghiarii se bucură de reprezentare la toate nivelurile administraţiei locale, iar zeci de străzi din oraş poartă numele unor repere din cultura şi arta maghiară. Totodată, în Cluj-Napoca se poate învăţa în limba maghiară, germană şi nu numai, la toate nivelurile. Pe de altă parte, numeroase ong-uri ale etnicilor maghiari se bucură de sprijin finaciar consistent pentru a-şi organiza activităţile, iar o parte dintre monumentele din oraş sunt dedicate memoriei celor care şi-au pus amprenta pe dezvoltarea naţiunii maghiare. De asemenea, Cluj-Napoca este un oraş în care funcţionează două teatre şi opere (română si maghiară). De asemenea, la intrările în localitate sunt amplasate plăcuţe multiligve.

Cosmin PURIȘ