Profesorul emerit Sherban Lupu (Universitatea din Illinois, SUA): Muzica românească prinde la publicul internaţional

La cursurile de măiestrie, pentru vioară, desfăşurate pentru al doilea an, consecutiv, la Turda, participă 21 de studenţi, dintre care 11 din China şi Taiwan şi 10 din România. Îndrumaţi de profesorul emerit Sherban Lupu, de la Universitatea din Illinois (S.U.A), studenţii au oferit melomanilor turdeni un concert de vioară solo joi, 16 iulie, la Biserica Parohiei Reformate Turda Veche, din centrul oraşului. Acolo, cei zece studenţi participanţi (Quiting Zhang, Kuanyi Lee, Qianyi Fan, Peiyao Zhu, Xiaoxiao Chen, Peijun Yu, Yitong Zhou, Jia Si, Xiang Tang şi Adriana Gabrian) i-au încîntat pe cei aproximativ 100 de spectatori cu bucăţi muzicale din creaţia compozitorilor Johann Sebastian Bach, Wolfgang Amadeus Mozart, Joseph sherban lupu crd 2Haydn, George Enescu şi Béla Bartók. Concertul final, de la încheierea cursului, va avea loc miercuri, 22 iulie, la Fabrica de Timp Liber, ce funcţionează în incinta fostei fabrici de bere din Turda, situată în Piaţa Romană.
Oaspete tradiţional al Centrului Raţiu pentru Democraţie (CRD) Turda, locul unde se desfăşoară cursurile de măiestrie pentru vioară, maestrul Sherban Lupu a avut amabilitatea să ne acorde un interviu.

Rep: Maestre, evoluţia dumneavoastră profesională s-a petrecut, din punct de vedere al spaţialităţii, în România, Anglia şi, iată, de 40 de ani, în Statele Unite ale Americii. Există o dinamică a trăsăturilor ce definesc publicul meloman, raportată, de această dată, la coordonate temporale?
Sherban Lupu: Acum publicul este mai numeros decît în urmă cu cîteva decenii. Dar m-aş aventura să spun că, odinioară, melomanii, deşi erau mai puţini, cunoşteau muzica în profunzime. Datorită şi internet-ului, mulţi tineri sînt atraşi de muzică, dar publicul de azi nu are cunoştinţe muzicale atît de profunde ca şi melomanii de altădată.

Rep: Aveţi renumele unui „spărgător de şabloane” în muzică. Cît adevăr cuprinde această etichetare?
Sherban Lupu: Am făcut incursiuni serioase în folclorul caracteristic spaţiului transilvănean. Am susţinut concerte, în lumea întreagă, cu lăutari din România. Peste tot şi întotdeauna au fost primiţi cu interes, curiozitate şi chiar fascinaţie. Dar am cîntat şi foarte multă muzică contemporană, lucrări scrise special pentru mine, care au stîrnit, de asemenea, un mare interes. Încurajez tinerii să încerce să îşi foloseasă imaginaţia, să aibă iniţiative noi în domeniul muzical. O astfel de atitudine va folosi publicului şi le va prinde bine şi lor, ca artişti.

Rep: La ediţia din acest an a master-class-ului de la Turda participă studenţi din China. Ştiu că, acum cîţiva ani, două studente de-ale dumneavoastră, una din Coreea şi cealaltă din Japonia, cîntau Sonata a III-a a lui George Enescu. Cum se acomodează instrumentiştii din Asia cu muzica europeană, cu o tonalitate mult diferită faţă de cea chinezească, japoneză sau coreeană?
Sherban Lupu: Limbajul muzicii occidentale devine din ce în ce mai natural pentru asiatici, care se familiarizează uşor cu muzica europeană. În special chinezii, care sînt un popor muzical. Au muzica şi instrumentele lor specifice dar, pe măsură ce se schimbă generaţiile, se identifică de minune cu stilul muzicii occidentale. Acum, dintre ei „răsar” interpreţi de mare valoare ai muzicii clasice europene.

Rep: În Statele Unite ale Americii aţi promovat muzica românească. Puteţi aminti aici cîteva din proiectele dumneavoastră în acest sens?
Sherban Lupu: Am reuşit, cu eforturi deosebite, să realizez premiera operei Oedip de George Enescu. Cea mai mare parte a finanţării acestui proiect a fost asigurată de instituţii americane. Apreciez montarea operei Oedip în SUA drept un exemplu bun de colaborare între cele două culturi. Alt exemplu: de curînd, în S.U.A au apărut volumele VII şi VIII, ultimele, dintr-o serie ce cuprinde lucrări ale lui George Enescu. Cele opt volume, publicate cu sprijinul Institutului Cultural Român din New York, conţin miniaturi muzicale, adevărate bijuterii, ce îl apropie pe George Enescu mai ales de tinerii interpreţi.

Rep: Enescu reprezintă una din coordonatele căreia i se circumscrie cariera dumneavoastră muzicală…
Sherban Lupu: Aşa este. De exemplu, tot timpul m-am ocupat de „Capriciul român” un concert pentru vioară şi orchestră de George Enescu, publicat şi acum interpretat de muzicieni din multe ţări. Dar, în America am cîntat şi foarte multă muzică românească a compozitorilor contemporani, cum ar fi Teodor Grigoriu, printre alţii. Muzica românească prinde la publicul internaţional.

Rep: Un alt compozitor a cărui creaţie v-a preocupat în mod deosebit este Béla Bartók.
Sherban Lupu: Atît el, cît şi Enescu, s-au inspirat din folclorul ţinuturilor transilvane. Béla Bartók m-a fascinat, atît ca şi om, cît şi din punct de vedere muzical-componistic. I-am înregistrat toate lucrările pentru vioară şi pian. Cu ani în urmă i-am înregistrat şi Sonata pentru vioară solo. Mă simt foarte apropiat sufleteşte de muzica lui Béla Bartók, inspirată atît din folclorul românesc cît şi din cel maghiar.

Rep: Ca să revenim la master-class, ce v-a determinat să alegeţi Turda pentru acest eveniment?
Sherban Lupu: Organizarea ireproşabilă a cursurilor de măiestrie, asigurată la Centrul Raţiu pentru Democraţie. Am întîlnit aici un personal deosebit de profesionist. Ne simţim ca acasă. Simpatica Turdă le place şi chinezilor, care au făcut cîteva plimbări prin împrejurimile oraşului şi sînt încîntaţi de cele văzute. Ţin să le mulţumesc gazdelor noastre, care ne-au creat o atmosferă plăcută, în acest loc minunat, care este Centrul Raţiu pentru Democraţie din Turda.
A consemnat Emil HĂLĂŞTUAN

Articole din aceeasi categorie