Congresul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie. Balneologia românească, parte integrantă a pieţei europene şi nu numai

Marţi 22 mai (Aula UMF ‘Iuliu Haţieganu’, 17. 00) are loc deschiderea oficială a lucrărilor Congresului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie, eveniment ştiinţific ce aduce în Cetatea Clujului peste 300 de specialişti din ţară şi de peste hotare.

Arealele tematice sunt nu numai vaste, ci şi interesante dacă luăm în calcul potenţialul natural al României. Astfel, lucrările prezentate au fost structurate în trei mari secţiuni : balneologie/factori naturali terapeutici (apelele minerale, nămolurile terapeutice, climatologie, thalassoterapie, gaze terapuetice, mine de sare şi peşteri terapeutice), stil de viaţă/aspecte etice şi legale (balneoclimatologie, marketingul destinaţiilor de turism balnear), medicină fizică şi recuperare (afecţiuni neurologice şi comunicaţionale, afecţiuni musculoscheletale, afecţiuni pediatrice, afecţiuni geriatrice, boli cardiovasculare, intervenţii mecatronice/robotice în recuperarea medicală, intervenţii integrative holistice, educaţie şi cercetare ştiinţifică în domeniu). Sunt lucrări care abordează nu numai potenţialul curativ, ci şi starea actuală a unor staţiuni extrem de cunoscute şi căutate (Geoagiu Băi, Ocna Sibiului, Govora, Techirghiol,…), ca să dau câteva exemple. Se adaugă acestora Salina Turda, lucrări care trebuie ascultate. Pe marginea cărora am stat de vorbă cu doamna dr. Gabriela Dogaru (şef de lucrări, Spitalul Clinic de Recuperare Cluj – Napoca; preşedintă a Asociaţiei Române de Balneologie), pentru care “balneologia este pasiune şi reprezintă Sănătate, Ştiinţă şi Artă. Congresul reprezentată o ocazie specială pentru a dezbate problemele de interes în balneologie, recuperare medicală, turism balnear şi cercetare ştiinţifică, vor fi subliniate perspectivele de dezvoltare ale acestui domeniu. Balneologia are o lungă tradiţie europeană, cât şi asiatică. România poate reprezenta o punte de legătură internaţională în acest domeniu, datorită poziţiei sale geografice, pregătirii calificate a personalului medical, resurselor naturale terapeutice extraordinare, care pot fi folosite în foarte multe afecţiuni. Avem ape minerale, ape termale, mofete, saline, care pot fi indicate atat în scop profilactic, dar şi în scop terapeutic şi de recuperare medicală. România deţine o treime din izvoarele termale şi minerale ale Europei. Fiecare ţară, fiecare regiune se distinge prin anumite obiective turistice. În România, însă, avem posibilitatea de a caracteriza fiecare zonă prin factori naturali terapeutici specifici, de la apele minerale şi termale la mofete, saline, aerul ozonat, nămoluri, bioclimate, adevărate “medicamente” în inima naturii. Ne întoarcem în natură. Şi în ţările europene o cale eficientă de luptă împotriva bolilor civilizaţiei este oferită de turismul balnear. Însă avem obligaţia, responsabilitatea să folosim cât mai eficient factorii naturali terapeutici, să asigurăm un turism balnear durabil şi responsabil. Însă pe lângă aportul medicilor care este unul foarte important , care fac ca tratamentele lor să fie recunoscute şi recomandate, la fel de importantă este şi susţinerea şi implicarea patronatelor din turismul balnear, autorităţilor locale şi centrale. Să nu uităm de Directiva 24/2011/UE privind asistenţa medicală transfrontalieră, liberalizarea serviciilor medicale. Odată cu intrarea în Uniunea Europeană balneologia românească a devenit parte integrantă a pieţei unice europene. Dacă oferta de servicii medicale/turistice nu corespunde standardelor şi exigenţelor pieţei, beneficiarul va alege o altă destinaţie. Crearea şi implementarea unor strategii/proiecte de cercetare- dezvoltare- inovare pentru fiecare staţiune, în funcţie de profilul caracteristic- brand regional ar fi din punctul meu de vedere utilă. Salina Turda este partener al acestui congres şi ne onorează acest lucru. Are un microclimat şi factori sanogeni care pot fi utilizaţi în profilaxia şi recuperarea afecţiunilor respiratorii. Este foarte importantă valorificarea potenţialului balnear natural de aici, respectiv al lacurilor sărate, al salinei şi al nămolurilor sapropelice”

Demostene ŞOFRON

Articole din aceeasi categorie