Valentin CUIBUS: Problemele identificate la nivelul învăţămîntului din rural – marea provocare a anului 2012

Problemele identificate la nivelul învăţămîntului din rural au fost „marea provocare” a anului 2012 pentru inspectorul şcolar general Valentin Cuibus. Acesta a declarat, pentru Făclia, că inspecţiile inopinate efectuate în 2012 în şcolile din rural au evidenţiat aici existenţa unor probleme „foarte, foarte grave”, dintre care unele, încă, persistă.

„În rural, una dintre probleme este cea a stabilizării forţei de muncă, pentru că sînt foarte mulţi oameni care sînt suplinitori, încă, în mediul rural. După aceea, este problema navetei, navetă care nu permite suficient timp pentru ore suplimentare, dar nici pentru alte activităţi, pentru că omul este legat, este dependent de o maşină care vine şi care-l duce. Aici însă este vorba şi de preocuparea comunităţilor locale, într-o parte dintre unităţile administrative din judeţul Cluj, unde iarăşi lucrurile nu funcţionează întotdeauna chiar cum trebuie.

Este vorba, apoi, de o mentalitate pe care am identificat-o în momentul în care am schimbat sistemul de inspecţie şcolară, am mers pe sistemul de inspecţii inopinate şi am inspectat aproape 200 de şcoli, în 2012. Trebuie să vă spun că într-o bună parte dintre aceste şcoli n-a mai fost nimeni în inspecţie de cel puţin 6-7 ani! Sistemul de inspecţii, pe care noi l-am modificat complet, la ordinul Ministerului Educaţiei a fost apoi generalizat în toată ţara, în sensul că dimineaţa se pleacă în inspecţie pe o tematică primită înainte cu o zi, dar pe o locaţie care se comunică doar în dimineaţa inspecţiei, în aşa fel încît să nu poată fi nimic trucat, în ceea ce priveşte rezultatul controlului.

Ei bine, inspecţiile inopinate pe care noi le-am făcut în 2012 ne-au oferit tot felul de surprize. Au fost, desigur, şi surprize pozitive: ore absolut extraordinare, făcute cum nici nu-ţi vine să crezi, la Săcuieu, de un profesor de matematică, un profesor care, ca să lucreze cu copiii, făcea 10 km zilnic, dus-întors, şi care avea şi casa lui deschisă în orice moment pentru copiii care doreau să facă ore suplimentare. Am găsit, la fel, un profesor de română extraordinar undeva în comuna Săvădisla sau, tot pe partea de română, undeva în zona Finişel-Hăşdate. Dar, din păcate, am întîlnit şi situaţii nedorite, şi aş aminti aici un profesor de matematică, cu doctorat, care făcea greşeli de aritmetică, la clasele a V-a şi a VI-a. Persistă încă mentalitatea că «se poate şi aşa, că oricum copilul va rămîne în sat şi nu contează»” – a declarat, pentru Făclia, inspectorul şcolar general Valentin Cuibus.

Acesta a precizat însă că, în urma controalelor, lucrurile au început „să se mişte în bine”, după ce profesorii din rural au văzut că pot fi şi ei controlaţi.

„Am făcut inspecţii la română şi la matematică în 138 de şcoli din rural, în primul semestru, şi am văzut că e logic ca rezultatele care se obţin la testele naţionale să fie mai slabe decît în urban, pentru că aici e o altă activitate, e o altă muncă, e o altă preocupare, nu întotdeauna se face exact ceea ce trebuie. Şi nu poţi să zici că n-ai profesori calificaţi!” – a declarat Cuibus.

În opinia sa, trebuie lucrat în continuare pe schimbarea de mentalităţi, pentru eliminarea acelui „lasă că se poate şi aşa”.

„Vom continua, şi în 2013, sistemul acesta de inspecţii începute în semestrul I, şi pe partea managerială, şi pe partea de specialitate. Nu putem merge la toate materiile, vom merge în primul rînd la cele la care copilul va da examen, la clasa a VIII-a” – a precizat inspectorul şcolar general.

În cadrul aceleiaşi discuţii, Valentin Cuibus şi-a mărturisit intenţia de a micşora numărul claselor simultane, care, se ştie, niciodată nu au dat rezultate şi nu au funcţionat cum trebuie.

„Pentru asta – a declarat Cuibus – avem nevoie de 34 de maşini, de microbuze pe care le-am cerut şi avem promisiunea că le vom şi avea în aprilie. Dacă vom avea aceste microbuze, vom putea să facem o reaşezare a structurilor, în aşa fel încît să avem cît mai puţine clase comasate cu putinţă. Pentru că, imaginaţi-vă: dacă ai o clasă cu elevi dintr-a-ntîia, a doua, a treia şi a patra, cu cîte un copil sau doi sau trei din fiecare clasă, atunci trebuie să împarţi timpul de 50 de minute la patru, şi ai 12 minute şi un pic pentru fiecare clasă. Ce poţi să faci şi să fie eficient în timpul acesta?”.

Referitor la problemele navetiştilor, Cuibus a declarat că a luat legătura cu primăriile, care au obligaţia să facă decontul navetei, şi-n 90 la sută dintre cazuri s-a găsit deschidere la administraţiile locale, în sensul ca acestea să le deconteze dascălilor cheltuielile de navetă.

Cuibus a amintit şi alte „lipsuri” ale învăţămîntului actual, începînd cu cele legate de imposibilitatea de a recompensa, în vreun fel, performanţa:

„Nu putem să recompensăm performanţa cu nimic, nici în mediul rural, nici în urban, şi asta, din păcate, pe lege. Legea este atît de rău făcută din acest punct de vedere, încît nu mai am nici varianta salariu de merit, nu mai am nici varianta de premiu de 2%, deci nu am nici o soluţie să-l recompensez pe cel care munceşte mai mult faţă de cel care îşi face datoria strict ca şi job. Pentru că învăţămîntul, sănătatea, biserica – zic eu -, nu poţi să le iei ca şi joburi, acestea au şi o altă componentă, şi pentru aceea trebuie să recompensezi omul care face ceva în plus. Noi am mişcat ceva, acolo unde a depins de noi, dar aici eu nu pot să modific nimic, aici e vorba de legislaţie şi trebuie modificată legislaţia. Vedeţi, ar trebui să reapară şi sporurile de zonă, adică să-l ajuţi cumva, financiar, şi pe cel care merge să lucreze în vîrful vîrfului de munte”.

Valentin Cuibus a precizat că propuneri în sensul remedierii problemelor amintite i-au fost făcute d-nei ministru Ecaterina Andronescu şi că urmează ca discuţiile să fie reluate cu noul ministru.

„Cel puţin din partea d-nei Andronescu – şi sper că această politică va continua! – am avut o autonomie destul de mare în a face ceea ce considerăm noi că e bine pentru sistem. Aşa am făcut şi simulările, care eu zic că au fost foarte bune, pentru testele naţionale şi pentru bacalaureatul din vară. Dar a fost o muncă enorm de mare, au fost 45.000 de lucrări de corectat şi toate lucrările au fost corectate gratis, pentru că n-am putut, n-am avut cum să-i plătesc pe oamenii respectivi, iar ei au muncit pentru că au înţeles că aceste simulări este important să fie făcute” – a mărturisit Cuibus.

Inspectorul şcolar general a mai declarat că, între alte propuneri făcute Ministerului Educaţiei, se află şi aceea de a intra la liceu cu media 5, şi nu cu media 2, ca pînă acum.

„Am propus ministerului intrarea în casa a IX-a cu media 5. Să nu mai intri la liceu cu media 2, cum se întîmplă acum. Pentru cei care nu au media 5 – înfiinţarea şcolilor profesionale, de meserii. Asta este singura soluţie. Şi atunci, bineînţeles, peste patru ani, o să ai 80% promovaţi (la bac). Pentru că va trebui să duci copilul, ăla care intră pe ultimele locuri, de la 5 la 6, în timp ce acum, la un liceu tehnic, la care el intră cu 2 – 2,50, trebuie să-l duci tot la media 6, şi nu poţi. Nu poţi să-l ridici de la 2 la 6, indiferent cît de bun profesor ai fi!”.

O altă propunere, amintită de Cuibus, se referă la modificarea metodologiei de înscriere în clasa I, în sensul de a se elimina „nebunia aceea cu flotantul, înscrierea cu flotant la clasa I sau la clasa pregătitoare, care a creat o adevărată isterie”.

„Şcolile au arondată o anumită zonă. Cei din altă zonă îşi puteau înscrie copilul cu flotant. Ei bine, sute de oameni şi-au făcut flotant ca să-şi poată trimite copiii la Bălcescu sau la Racoviţă sau mai ştiu eu unde. Anul trecut aşa a mers şi atunci a trebuit, prin lege, să fie înfiinţate atîtea clase cîţi copii erau pe zona respectivă. La Bălcescu, de exemplu, am avut vreo 80 de flotanţi” – a arătat Cuibus.

În opinia sa, este obligatoriu, apoi, să se organizeze concursurile pentru ocuparea posturilor de director, întrucît n-au mai fost organizate de patru ani, „ceea ce nu este normal”.

Referitor la anul în care abia am intrat, Valentin Cuibus spune că ambiţia sa cea mai mare, pentru 2013, este, pe partea organizatorică, finalizarea sediului inspectoratului şcolar, iar pe partea profesională – finalizarea restructurării sistemului de învăţămînt la nivelul judeţului.

M. TRIPON