Ungaria: Negocieri dificile cu FMI şi UE în vederea unui acord de circa 15 miliarde de euro

France 24

Ungaria trebuie să înceapă negocieri dure cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Uniunea Europeană (UE) în vederea încheierii unui acord de împrumut de circa 15 miliarde de euro, destinat asanării finanţelor ţării, negocieri ce vor începe cu o întîrziere de şapte luni, din cauza unui contencios privind reforma Băncii Centrale a Ungariei (MNB).

La sfîrşitul lunii decembrie 2011, negociatorii internaţionali au părăsit Budapesta după adoptarea unei reforme a MNB, considerată ca aducînd prejudicii independenţei instituţiei respective.

De voie sau de nevoie, guvernul a revizuit reforma, pentru a o aduce în conformitate cu normele europene, fiind aprobată în iunie de Banca Centrală Europeană (BCE).

Împrumutul cerut de Budapesta ar trebui să-i permită să se finanţeze de pe piaţa de obligaţiuni la dobînzi mai mici, după ce dobînda de referinţă pe 10 ani a ajuns pe 13 iulie la un nivel insuportabil pe termen lung: 7,85 %.

Ungaria a pierdut încrederea investitorilor din cauza politicii sale economice, considerată incoerentă, îndeosebi din cauza unor măsuri ale sale “neconvenţionale”, precum naţionalizarea forţată a fondurilor private de pensii.

Coincidenţă sau nu, autorul acestei politici, ministrul economiei Matolcsy György a ales să plece în concediu exact pe durata vizitei delegaţiei FMI.

Ungaria a fost retrogradată în categoria speculativă de către agenţiile de evaluare, provocînd un salt al dobînzilor şi o slăbire a monedei naţionale, forintul.

Reticenţa de a se conforma cererilor UE a provocat îndoieli în legătură cu intenţiile premierului Orban. S-ar părea că “guvernul n-are intenţia de a ajunge la un acord cu FMI”, nota recent institutul de cercetări economice GKI într-o analiză.

La sosirea sa la putere în urmă cu doi ani, premierul Orbán Viktor declara că nu mai are nevoie de FMI, graţie căruia Ungaria a evitat totuşi falimentul în 2008. Recurgerea din nou la FMI este considerată un eşec.

Potrivit declaraţiilor lui Tardos Gergely, economistul şef al băncii private OTP, guvernul “doreşte pur şi simplu să cîştige timp pentru a obţine condiţii mai bune” de la FMI.

Mai mulţi experţi consideră însă că un acord nu va interveni pînă în decembrie.

Dar, dacă criza din zona euro se agravează, Budapesta va fi nevoită “să accepte rapid condiţiile FMI”, a avertizat Keszeg Adam, economist de la Raiffeisen Bank.

Ungaria, foarte dependentă de exporturi, suferă de fapt din cauza deteriorării conjuncturii mondiale. PIB-ul său s-a contractat cu 1,3 % în primul trimestru, comparativ cu ultimul din 2011, cel mai prost rezultat din UE după Grecia şi Portugalia.

Printre punctele litigioase figurează unele impozite, precum cele referitoare la bănci sau societăţi de telecomunicaţii, considerate neconforme cu normele europene, sau cota unică de impozitare (flat tax): fiecare contribuabil, indiferent de veniturile sale, este impozitat cu 16%, ceea ce a provocat o gaură de două miliarde de euro în buget.

FMI va cere încetarea măsurilor “neconvenţionale”, înlocuirea controversatelor impozite sectoriale şi revenirea la un sistem de impozitare progresiv pe venit, potrivit experţilor.