UE: Amenzi pentru derapajele democratice, după ce tensiunile cu Ungaria s-au amplificat

Financial Times

Bruxellesul analizează noi mecanisme pentru a determina statele UE să adere la principiile democratice şi la statul de drept, pentru a evita orice repetare a unor regrese îngrijorătoare.

Această mişcare survine în contextul în care Parlamentul European a adoptat un raport dur care acuza Ungaria de regrese în ceea ce priveşte respectarea echilibrului instituţional şi îndemna la o acţiune concertată împotriva sa din partea instituţiilor UE.

Adoptarea raportului a adus tensiunile dintre UE şi Ungaria la un nou nivel, iar guvernul premierului Viktor Orban a acuzat Bruxellesul de amestec în suveranitatea ţării sale, asemănînd UE cu Uniunea Sovietică. De altfel, parlamentul Ungariei a adoptat propria sa moţiune în care preciza că “am avut suficiente dictate în timpul celor 40 de ani petrecuţi în spatele Cortinei de Fier”.

Pe de altă parte, oficialii Comisiei Europene, braţul executiv al UE, susţin că nu intenţionează să adopte toate măsurile propuse de către Parlamentul European în mod special împotriva Ungariei. Cu toate acestea, comisarii vor discuta la 28 august despre modalităţi de a aplica respectarea valorilor fundamentale prevăzute în Tratatul UE. Discuţia va include măsurile propuse de Parlament, cum ar fi cea potrivit căreia “Comisia Copenhaga” (de experţi independenţi) va realiza o monitorizare permanentă a tuturor statelor UE pentru a le proteja împotriva regreselor democratice. Aşa-numitele “criterii de la Copenhaga” sînt standarde privind democraţia şi drepturile fundamentale pe care toţi membrii aspiranţi la UE trebuie să le îndeplinească.

De asemenea, Comisia va lua în considerare extinderea sancţiunilor disponibile împotriva ţărilor care încalcă standardele democratice, ce va include o potenţială reţinere a fondurilor UE. Discuţia actuală reflectă o conştientizare a faptului că progresele înregistrate în ceea ce priveşte democraţia şi drepturile omului nu pot fi asumate ca ireversibile. Există preocupări la nivel înalt că starea proastă în care se află azi economia europeană, la care se adaugă creşterea şomajului şi a extremismului politic, ar putea ameninţa democraţia, iar Ungaria ar putea fi doar primul caz.

În acest context, atît preşedintele CE, José Manuel Barroso, cît şi vicepreşedinta Viviane Reding sînt nerăbdători să consolideze mijloacele de apărare a democraţiei din UE cu “noi instrumente”. În acelaşi timp, ei se tem că s-ar putea crede că executivul persecută anumite state, precum Ungaria.

Deşi măsurile severe ar putea fi, în cele din urmă, adoptate la nivel UE, Ungaria este probabil prima lor ţintă, pregătind scena pentru confruntări dure.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.