Tradiţii de Înălţare-Ispasul

Credincioşii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc, joi, la 40 de zile de la Paşte, Înălţarea Domnului la cer, fapt petrecut, potrivit Scripturilor, pe Muntele Măslinilor de lîngă Ierusalim, unde Iisus şi-a chemat apostolii pentru o ultimă binecuvîntare.

În unele locuri, de Înălţare, numită şi Ispas, sărbătoare populară cu dată mobilă (ziua de joi, din a şasea săptămînă de după Paşte), dedicată personajului mitic cu acelaşi nume.

Ispas ar fi asistat la Înălţarea Domnului şi la ridicarea sufletelor morţilor la cer şi întrucît ar fi fost un om vesel, credincioşii caută să fie şi ei bine dispuşi de ziua acestuia.

Este prăznuit ca un adevărat sfînt sau patron al casei şi i se respectă ziua cu interdicţii severe de muncă (Muntenia, Moldova, Oltenia).

Asemănător marilor sărbători de peste an, la Ispas se săvîrşesc, local, sacrificii sîngeroase (mielul), se taie părul din vîrful cozilor la vitele cornute, se ţineau renumitele tîrguri şi nedei, cel mai important fiind Tîrgul de Fete de la Blaj.

La Ispas abundă obiceiurile şi practicile magice legate de cultul morţilor: pomeni, ospătarea sufletelor morţilor care plutesc în aer, în drum spre cer, curăţirea şi împodobirea mormintelor cu flori, frunze şi ramuri de paltin, pomenirea morţilor.

Formulele de salut în ziua de Ispas sunt, sub influenţa creştinismului: ‘Hristos S-a Înălţat!’ şi ‘Adevărat S-a înălţat!’.

Potrivit tradiţiei, în drumul lor din mormintele părăsite spre cer la Joimari, unele spirite ale morţilor se pot însă rătăci, şi, rămînînd pe Pămînt, acestea devin moroi sau strigoi care provoacă rele animalelor, în special vacilor cu lapte şi oamenilor.

De aceea, în noaptea şi ziua de Ispas se efectuează numeroase obiceiuri şi practici magice de apărare: culegerea şi sfinţirea florilor, frunzelor şi ramurilor plantelor apotropaice de alun, nuc, leuştean, paltin, lovirea vitelor şi oamenilor cu leuştean, sunatul din buciume să nu se prindă farmecele şi să alunge relele, încingerea peste mijloc (brîu) a fetelor şi femeilor cu leuştean, îmbunarea spiritelor morţilor cu ofrande bogate, vrăji şi descîntece.

Ziua de Ispas este hotar pentru diferitele activităţi economice: se încheie semănatul plantelor, în special al porumbului, se urcă boii şi juncanii la păşunile montane, se însemnează mieii prin crestarea urechilor (cu unele variante locale, sărbătoarea este cunoscută pretutindeni în România).

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.